{"id":13139,"date":"2009-03-30T18:29:35","date_gmt":"2009-03-30T16:29:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=13139"},"modified":"2009-03-31T18:20:14","modified_gmt":"2009-03-31T16:20:14","slug":"acta-non-verba-cazul-pcrm","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=13139","title":{"rendered":"Raport: Promisiuni &#038; Realiz\u0103ri (cazul PCRM)"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: right;\"><strong>Partidul Comuni\u015ftilor din Republica Moldova<\/strong><\/p>\n<p><strong>Raport \u201cPromisiuni, realiz\u0103ri, iar\u0103\u015fi promisiuni ale PCRM\u201d<\/strong><br \/>\nPartidul Comuni\u015ftilor, \u00een compania electoral\u0103 din anul 2005 au facut un \u015fir de promisiuni alegatorilor. \u00cen prezent, 2009, putem efectua unele analize privitor la realiz\u0103rile \u015fi c\u00eet de strigent PCRM \u015fi-au respectat promisiunile.<br \/>\nDin punct de vedere teoretic, PCRM ar fi trebuit sa realizeze ce au promis<!--more-->, \u00eens\u0103 nu a fost totul astfel, cu toate acestea nu neg\u0103m faptul ca odat\u0103 cu venirea la putere a acestui partid via\u0163a popula\u0163iei s-a favorizat, cel pu\u0163in prin pl\u0103\u0163ile lunare atribuite salaria\u0163ilor \u015fi pensionerilor, dar acest fapt se datoreaz\u0103 nu doar comuni\u015ftilor, dar \u015fi procesului de ie\u015fire a Republicii Moldova din criza anilor 1989-1991.<\/p>\n<p>Pe l\u00eeng\u0103 toate, mai exist\u0103 \u015fi un set de factori care au influen\u0163at negativ dezvoltarea economiei din perioada 2005\u22122009 cum sunt:embargul economic din 2005-006, seceta din vara 2007, inunda\u0163ia din vara anului 2008 etc. Cu toate c\u0103 Republica Moldova a primit un enorm ajutor umanitar pentru restabilirea pagubelor suferite de c\u0103tre popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103, totu\u015fi nu a fost suficient pentru atingerea scopurilor necesare. Suntem total deacord c\u0103 ace\u015fti factori au \u00eempiedicat cre\u015fterea economic\u0103, dar sigur c\u0103 exist\u0103 \u015fi alte \u2033motive\u2033 care a determinat PCRM\u2212ul s\u0103 influen\u0163eze \u2033pozitiv\u2033 cre\u015fterea economiei, a nivelului de via\u0163\u0103, a s\u0103raciei etc.<\/p>\n<p>Din p\u0103cate, marea majoritate a popula\u0163iei Republicii Moldova nu \u00een\u0163elege ce merit\u0103\u2212 \u015fi ce li se ofer\u0103, spre ce tind\u2212 \u015fi unde ajung, ce doresc \u015fi \u00een ce mod trebuie s\u0103 cear\u0103.<br \/>\nEste extrem de dificil s\u0103 dorim o schimbare f\u0103r\u0103 a ne implica cu to\u015fii totalmente, fiecare trebuie s\u0103 fie responsabil pentru alegerea sa, pentru alegerea care v\u2212a influen\u0163a at\u00eet via\u0163a noastr\u0103, c\u00eet \u015fi a urma\u015filor no\u015ftri. Cu toate acestea, din cauza lipsei de cultur\u0103 politic\u0103 a popula\u0163iei, \u00een urma barometrului furnizat de c\u0103tre Institutul de Politici Publice. Unde se preciza c\u0103 dac\u0103 duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, 62 la sut\u0103 dintre cei care au exprimat o op\u0163iune electoral\u0103 au declarat c\u0103 vor vota cu Partidul Comuni\u015ftilor din Republica Moldova.<\/p>\n<p>\u00cen urma examin\u0103rii listei candida\u0163ilor a PCRM \u00een perioada alegerilor parlamentare din anul 2005 erau \u00eenscri\u015fi 103 candida\u0163i, \u00een frunte cu Vladimir Voronin, n\u0103scut \u00een 1941, \u0219i este inginer\u2012economist, politolog \u0219i jurist.<\/p>\n<p>Dintre to\u0163i candida\u021bii 53 erau domicilia\u0163i \u00een municipiul Chi\u015fin\u0103u, dar ceilal\u0163i 50- din alte localit\u0103\u0163i.<\/p>\n<p>Pentru anul 2005 partidului \u00eei sunt caracteristice o medie pe v\u00eerst\u0103 de 50 ani, \u00eens\u0103 \u00een 2009 se observ\u0103 o sc\u0103dere p\u00een\u0103 la 41 ani( de la 74 p\u00een\u0103 la 20 ani),acest fapt determin\u0103 implicarea tineretului \u00een politic\u0103, \u0219i ridicarea perspectivelor \u021b\u0103rii.<\/p>\n<p>Dac\u0103 \u00een 2005 pe lista candida\u021bilor PCRM erau 21 de femei, dintre care doar 3 erau printre primii 20, \u00een 2009 figureaz\u0103 30 de femei dintre care 5 printre primii 20 de candida\u021bi, demonstr\u00eend implicarea mai perseverent\u0103 a femeilor \u00een politic\u0103 \u0219i care pledeaz\u0103 pentru ideile comuniste.<\/p>\n<p>Desigur c\u0103 exist\u0103 modific\u0103ri pozivite dintre promisiunile f\u0103cute de PCRM \u00een 2005 \u0219i cele de acum,2009, \u00eens\u0103 vor exista diferen\u021be \u0219i \u00een domeniul \u201drealiz\u0103ri\u201d \u00een cazul \u00een care vor c\u00ee\u0219tig\u0103 din nou alegerile parlamentare?<\/p>\n<p>1)\t<strong>Promisiunile electorale  realizate de PCRM  \u00een 2005<\/strong>:<br \/>\nDin ziarul \u201eComunistul\u201d , nr. 1 (407) din 6 ianuarie 2005, au fost extrase unele promisiuni ale PCRM din platforma electoral\u0103 pentru alegerile parlamentare a aceluia\u015fi an:<br \/>\n1. Dublarea, c\u0103tre anul 2009, a investi\u0163iilor \u00een economia Moldovei \u015fi a bugetului.<br \/>\n2. Realizarea strategiei de cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi de reducere a s\u0103r\u0103ciei, strategie recunoscut\u0103 pe plan interna\u0163ional. Omul s\u0103rac nu poate fi liber.<br \/>\n3. \u00cencurajarea business-ului mic \u015fi mijlociu, sporirea, cu 30%, a ponderii sectorului privat \u00een volumul total al produsului intern brut, reducerea, cu 15%, a impozitului pe venit \u015fi mic\u015forarea de 1,5 ori a contribu\u0163iilor de asigur\u0103ri v\u0103rsate \u00een fondul de salarizare.<br \/>\n4. Realizarea programului de redresare economic\u0103 a regiunilor \u0163\u0103rii, sporirea cotei lor \u00een volumul total al produsului intern brut cu 50%.<br \/>\n5. Promovarea \u00een continuare a cursului de creare \u00een \u0163ar\u0103 a unui sector agrar complex, competitiv \u015fi stimularea moderniz\u0103rii tehnologice \u00een mediul rural pe baza recunoa\u015fterii necondi\u0163ionate a dreptului \u0163\u0103ranilor de a dispune de p\u0103m\u00e2ntul care le apar\u0163ine.<br \/>\n6. 300 de mii de noi locuri de munc\u0103 \u015fi majorarea de trei ori a salariului mediu lunar, care ar dep\u0103\u015fi suma de 300 de dolari.<br \/>\n7. Majorarea salariului \u00een sfera bugetar\u0103 (pedagogi, medici, lucr\u0103tori ai culturii, savan\u0163i, func\u0163ionari, lucr\u0103tori ai organelor de drept) de trei ori. Triplarea m\u0103rimii pensiilor. Dublarea num\u0103rului de locuri de studii finan\u0163ate de la buget \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior ale \u0163\u0103rii \u015fi majorarea de trei ori a burselor.<br \/>\n8. Dublarea pachetului garantat de servicii medicale prestate cet\u0103\u0163enilor \u0163\u0103rii \u015fi cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii lor \u00een baza reutil\u0103rii tehnice a tuturor structurilor republicane \u015fi raionale de ocrotire a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<br \/>\n9. Realizarea programului na\u0163ional \u201eSatul moldovenesc\u201d \u2014 munc\u0103 bine pl\u0103tit\u0103, gazificarea fiec\u0103rei locuin\u0163e (conectarea gratuit\u0103 la re\u0163eaua de gaze a locuin\u0163elor pedagogilor \u015fi medicilor de la sate), telefon pentru fiecare doritor, Internet \u00een fiecare \u015fcoal\u0103.<br \/>\n10. Transformarea Moldovei \u00eentr-un stat al standardelor europene \u015fi al investi\u0163iilor eficiente \u00een economia \u0163\u0103rii, deschiderea pie\u0163elor occidentale pentru m\u0103rfurile moldovene\u015fti.<br \/>\n11. Circula\u0163ia liber\u0103, f\u0103r\u0103 vize, a cet\u0103\u0163enilor Moldovei \u00een \u0163\u0103rile Europei, protec\u0163ia juridic\u0103 \u015fi social\u0103 sigur\u0103 a compatrio\u0163ilor no\u015ftri afla\u0163i peste hotare.<br \/>\n12. Promovarea unei sus\u0163ineri sociale moderne sigure a popula\u0163iei, realizarea programelor prioritare, a principiilor educa\u0163iei europene deschise \u015fi celor ale culturii europene.<br \/>\n13. Consolidarea bunelor rela\u0163ii cu vecinii no\u015ftri \u2014 Ucraina \u015fi Rom\u00e2nia ca baz\u0103 pentru dezvoltarea poten\u0163ialului CSI la o nou\u0103 etap\u0103 \u015fi \u00eent\u0103rirea parteneriatului strategic cu Rusia.<br \/>\n14. Unificarea \u0163\u0103rii noastre \u015fi a poporului nostru multina\u0163ional pe principiile stimei reciproce, toleran\u0163ei \u015fi dezvolt\u0103rii democratice generale;<br \/>\n15. Unificarea \u0163\u0103rii noastre pe baza garant\u0103rii juridice a dezvolt\u0103rii tuturor formelor de proprietate \u015fi a ini\u0163iativei private, continu\u0103rii combaterii active a corup\u0163iei \u015fi a birocratismului;<br \/>\n16. Unificarea \u0163\u0103rii noastre pe baza dezvolt\u0103rii libere a tuturor culturilor na\u0163ionale originale \u015fi a ini\u0163iativelor sociale promi\u0163\u0103toare, pe baza respect\u0103rii sentimentelor celor credincio\u015fi;<br \/>\n17. Crearea unei astfel de societ\u0103\u0163i \u00een care libertatea persoanei \u015fi libertatea op\u0163iunii vor fi asigurate de bun\u0103stare \u015fi prosperitate.<\/p>\n<p><strong>Realiz\u0103rile efectuate de PCRM \u00een baza promisiunilor<\/strong>:<br \/>\nConform site\u2212ului www.e\u2212democracy.md \u0219i a unor analize individuale am examinat nivelul realiz\u0103rilor timp de patru ani a PCRM.<\/p>\n<p>\u00cen conformitate cu Valeriu Prohni\u0163chi, director, Centrul analitic independent \u201cExpert-Grup\u201d  putem declara c\u0103 primele cinci promisiuni ale PCRM au avut un e\u015fec.<\/p>\n<ul>\n<li>Dublarea, c\u0103tre anul 2009, a investi\u0163iilor \u00een economia Moldovei \u015fi a bugetului.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Aceasta promisiune dintr-un punct de vedere are aspecte positive, acest fapt este generat de investi\u0163iile straine directe a R.Md care cresc de la an la an ( \u00een anul 2005- 190 milioane $, pe c\u00eend la sfir\u015fitul anului 2008 deacum 680 milioane $).  C\u00eet prive\u015fte dublarea investi\u0163iilor \u00een bugetului public na\u0163ional, aici este o oarecare eroare, formal, dublarea a avut loc deoarece \u00een 2005 s-au investit 14,5 miliarde dar \u00een 2009 28,4 miliarde, \u00eens\u0103 din cauza infla\u0163iei cre\u015fterea se estimeaz\u0103 la circa 80%, aceasta demonstreaz\u0103 c\u0103 nu s-a realizat pe deplin promisiunea.<\/p>\n<ul>\n<li>Realizarea strategiei de cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi de reducere a s\u0103r\u0103ciei, strategie recunoscut\u0103 pe plan interna\u0163ional. Omul s\u0103rac nu poate fi liber.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Realizarea strategiei de cre\u015ftere economica \u015fi de reducere a s\u0103r\u0103ciei a fost un e\u015fec deoarece s-au dispersat ira\u0163ional resursele financiare publice! Nu putem nega faptul c\u0103 o cre\u015ftere economic\u0103 a avut loc, \u00eens\u0103 una foarte redus\u0103, \u015fi \u00een special realizate pe investi\u0163ii str\u0103ine. Aceast\u0103 cre\u015ftere economic\u0103  nu a avut un impact pozitiv substan\u0163ial asupra s\u0103r\u0103ciei.<br \/>\nDimpotriv\u0103, s\u0103racia \u00een mediul rural a devenit \u015fi mai acut\u0103 \u00een perioada 2005-2009.<\/p>\n<ul>\n<li>\u00cencurajarea business-ului mic \u015fi mijlociu, sporirea, cu 30%, a ponderii sectorului privat \u00een volumul total al produsului intern brut, reducerea, cu 15%, a impozitului pe venit \u015fi mic\u015forarea de 1,5 ori a contribu\u0163iilor de asigur\u0103ri v\u0103rsate \u00een fondul de salarizare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Nu putem vorbi de ceva extraordinar care s\u0103 fi ajutat dezvoltatea micului bisiness \u00een aceasta perioad\u0103 (2005-2009). Dimpotriv\u0103,  modific\u0103rile \u00een lege din 2008 cu privire la patenta de intreprinz\u0103tor care prevede dublarea taxei a fost \u00een defavoarea micului bisiness, c\u00eet \u015fi alte importante ini\u0163iative de politic\u0103 economic\u0103 nu au servit interesele micilor companii, dar celor mari (ex : amnistia fiscal\u0103, legalizarea capitalului).<br \/>\nC\u00eet prive\u015fte ponderea sectorului privat \u00een PIB- a crescut pu\u0163in, \u00eens\u0103 nu putem vorbi despre o cre\u015ftere cu 30 la suta!<br \/>\nImpozitul pe venit de asemenea s-a redus, deoarece venitul reinvestit de companii nu este impozitat, pe c\u00eend veniturul pe salariu sunt la fel impozitate pe baza unor cote multiple.<br \/>\nReferitor la cota total\u0103 a contribu\u0163iilor \u00een fondul de asigur\u0103ri sociale a r\u0103mas neschimbat\u0103, adica  29%.  S-a observat o mic\u0219orare a cotei pl\u0103tite de angajator  cu 4% \u00een decurs de 4 ani, dar desigur nu s-a redus de 1,5 ori cum se planifica.<\/p>\n<ul>\n<li>Realizarea programului de redresare economic\u0103 a regiunilor \u0163\u0103rii, sporirea cotei lor \u00een volumul total al produsului intern brut cu 50%.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Pentru realizarea acestei promisiuni, nu s-a elaborat nici un program de redresare economic\u0103 a regiunilor \u0163\u0103rii, iar cota regiunilor \u00een PIB a sc\u0103zut, \u00een loc s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n<ul>\n<li>Promovarea \u00een continuare a cursului de creare \u00een \u0163ar\u0103 a unui sector agrar complex, competitiv \u015fi stimularea moderniz\u0103rii tehnologice \u00een mediul rural pe baza recunoa\u015fterii necondi\u0163ionate a dreptului \u0163\u0103ranilor de a dispune de p\u0103m\u00e2ntul care le apar\u0163ine.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Nu putem vorbi despre un progres substan\u0163ial \u00een domeniul agrar, \u00eens\u0103 a avut loc o modernizare tehnologic\u0103 (mai sigur crearea Sta\u0163iilor de Ma\u015fini \u015fi Tractoare  care nu au fost create total din bugetul statului dar \u015fi din investi\u0163iile str\u0103ine, \u00een special cu ajutorul Guvernului japonez).<\/p>\n<p>Nu putem vorbi de un sector agrar competitiv \u00een momentul \u00een care fiecare seceta sau \u00eenghe\u0163 are un efect catastrofal asupra roadei, \u015fi desigur asupra economiei \u0163\u0103rii \u00een momentul \u00een care \u0163ara este agrar-industrial\u0103. C\u00eet prive\u015fte \u201e Dreptul \u0163\u0103ranilor de a dispune de pam\u00eentul care le apar\u0163ine \u201e a fost \u00eenc\u0103lcat deschis, flagrant \u015fi de nenumarate ori \u00een ultimii ani (cazul exproprierii \u0163\u0103ranilor de la Bacioi).<\/p>\n<p>Dup\u0103 analiza unei rubrici scris\u0103 de c\u0103tre Igor Munteanu, observator, director executiv, IDIS \u201eViitorul\u201d  putem declara c\u0103 urm\u0103toarele dou\u0103  \u201cpromisiuni\u201d au dus la sc\u0103derea nivelului de trai a popula\u0163iei.<\/p>\n<ul>\n<li>300 de mii de noi locuri de munc\u0103 \u015fi majorarea de trei ori a salariului mediu lunar, care ar dep\u0103\u015fi suma de 300 de dolari.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen ultimii 4 ani nici nu poate fi vorba de majorarea locurilor de munc\u0103 \u00een Republica Moldova, nu \u00eent\u00eemplator are loc un val enorm de emigra\u0163ii peste hotarele \u0163\u0103rii! Concuren\u0163a pentru un loc de munc\u0103 a crescut enorm \u015fi nu exist\u0103 posibilitatea de a angaja popula\u0163ia, \u00een special tinerii speciali\u015fti la locuri de munc\u0103 care le-ar oferi un salariu decent. Cu toate acestea, cele mai slab platite domenii (pedagogia, agricultura) au o enorma insuficien\u0163\u0103 de bra\u0163e de munc\u0103.<\/p>\n<p>Referitor la salarii, este un mit ce au promis PCRM-ul, \u00een special \u00een interprinderile de stat, dac\u0103 \u00een cele private salariile sunt mai acceptabile, \u00eens\u0103 cele de stat ofer\u0103 salarii  mizere ( desigur nu \u00een toate domeniile, de exemplu \u00een activit\u0103\u0163i financiare, transporturi \u015fi comunica\u0163ii, energie electric\u0103 \u015fi termic\u0103, gaze \u015fi ap\u0103, tranzac\u0163ii imobiliare au venituri mai \u00eembucur\u0103toare, pe c\u00eend agricultura,\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul, activit\u0103\u0163i recreative,culturale \u015fi sportive au salarii foarte mici.  Dup\u0103 datele Biroului Na\u0163ional de Statistic\u0103 salariul mediu \u00een 2005 constituia 1318,7 lei \u00eens\u0103 \u00een 2008- 2528,6 lei, desigur c\u0103 aceast\u0103 suma nu ajunge la acei 300 dolari promi\u015fi de PCRM.<\/p>\n<ul>\n<li>Majorarea salariului \u00een sfera bugetar\u0103 (pedagogi, medici, lucr\u0103tori ai culturii, savan\u0163i, func\u0163ionari, lucr\u0103tori ai organelor de drept) de trei ori. Triplarea m\u0103rimii pensiilor. Dublarea num\u0103rului de locuri de studii finan\u0163ate de la buget \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior ale \u0163\u0103rii \u015fi majorarea de trei ori a burselor.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen privin\u0163a major\u0103rii salariilor \u00een sfera bugetar\u0103 de trei ori este evident c\u0103 nu s-a realizat! Salariul abia dac\u0103 se dubleaz\u0103 \u015fi acest lucru s-a realizat \u00een urma unor greve \u015fi nemul\u0163umiri din r\u00eendul lucratorilor. De exemplu dup\u0103 Biroul na\u0163ional de statistic\u0103, \u00een 2005  \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului salariul mediu era de 881,8 lei, dar \u00een 2008- 1669 aceasta demonstreaz\u0103 c\u0103 promisiunea dat\u0103 nu s-a realizat complet.<\/p>\n<p>Pedagogii \u015fi medicii sunt \u00een continuare categoriile cu cele mai reduse salarii bugetare. P\u00een\u0103 ast\u0103zi, salariul mediu primit de pedagogi abia de se ridic\u0103 la 70% din salariul mediu pe economie: 1632 lei \u00een martie 2008, fa\u0163\u0103 de 5061 lei pentru lucr\u0103torii sferei bancare, 4040 lei &#8211; lucr\u0103torii sferei serviciilor de termoficare etc.<\/p>\n<p>Referitor la pensii, la ce bun c\u0103 s-au marit?(nu de 3 ori cum se preciza, dar s-au m\u0103rit) dac\u0103 pre\u0163urile cresc considerabil la toate bunurile \u015fi serviciile necesare pentru via\u0163\u0103! Cum s\u0103 suprave\u0163uiasc\u0103 un b\u0103tr\u00een c\u00eend pensia lui este de minim 3 ori mai mic\u0103 dec\u00eet minimul de existen\u0163\u0103?<\/p>\n<p>Nu putem vorbi despre dublarea locurilor de studii finan\u0163ate de la buget. \u00cen privin\u021ba major\u0103rii bursei, s-au realizat schimb\u0103ri,dar acestea au fost mai sim\u0163itoare \u00een ajunul alegerilor, ce desigur nu ascunde scopul dorit al PCRM-ului.<\/p>\n<p>Dac\u0103 accept\u0103m afirma\u0163iile lui  \u015etefan Savin, expert \u00een probleme de s\u0103n\u0103tate public\u0103 putem declara c\u0103 \u00een serviciile medicale au avut loc unele \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri, cu toate acestea pre\u0163urile asisten\u0163ei meicale au crescut considerabil.<\/p>\n<ul>\n<li>Dublarea pachetului garantat de servicii medicale prestate cet\u0103\u0163enilor \u0163\u0103rii \u015fi cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii lor \u00een baza reutil\u0103rii tehnice a tuturor structurilor republicane \u015fi raionale de ocrotire a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen acest sens se observ\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire considerabil\u0103, care sigur nu au fost realizate doar din bugetul statului, ci \u015fi cu ajutorul investi\u0163iilor str\u0103ine, \u00een special. Pachetul de servicii medicale garantate prestate cet\u0103\u0163enilor  a crescut \u00een ultimii ani, pe c\u00eend serviciile prestate gratuit nu au crescut considerabil. S-a modernizat utilajul, au ap\u0103rut un set de clinici private care au un utilaj foarte costisitor si foarte eficint. \u00cen linii generale putem spune c\u0103 exist\u0103 tendin\u0163e pozitive, cel pu\u0163in nu au r\u0103mas la nivelul anului 2005.<\/p>\n<p>Dup\u0103 opinia D-lui Ion Prea\u015fc\u0103, expert economic, este evident faptul c\u0103 urmm\u0103toarea promisiune nu s-a realizat la nivelul necesar.<\/p>\n<ul>\n<li>Realizarea programului na\u0163ional \u201eSatul moldovenesc\u201d \u2014 munc\u0103 bine pl\u0103tit\u0103, gazificarea fiec\u0103rei locuin\u0163e (conectarea gratuit\u0103 la re\u0163eaua de gaze a locuin\u0163elor pedagogilor \u015fi medicilor de la sate), telefon pentru fiecare doritor, Internet \u00een fiecare \u015fcoal\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Realizarea acestui program a fost de asemenea un e\u015fec, ca \u015fi multe alte \u00eencerc\u0103ri a PCRM-ului. Munca bine platit\u0103- popula\u0163ia rural\u0103 a sim\u0163it valoarea banului doar atunci c\u00eend au plecat peste hotare. Mul\u0163i \u0163\u0103rani traiesc cu un salariu mizerabil, care abia le ajunge s\u0103 plateasc\u0103 energia electric\u0103, nu mai vorbim de salarii care depa\u015fesc minimul de existen\u0163\u0103.<br \/>\nGazificarea fiecarei locuin\u0163e de asemenea este o Minciun\u0103! Pentru rezolvarea \u00een totalmente a acestei probleme statul are nevoie de mari resurse financiare! Nu neg\u0103m faptul c\u0103 s-a \u00eenceput procesul de gazificare, \u00eens\u0103 acest program nu a fost bine g\u00eendit. Dup\u0103 spusele comuni\u015ftilor, ei au gazificat peste 900 de localit\u0103\u0163i ( \u00eencluz\u00eend \u015fi acele sate unde doar primaria, gradini\u0163a \u015fi \u015fcoala au fost gazificate), \u00eens\u0103 pentru a gazifica \u00eentreaga localitate sunt nevoie de sume mari de bani, ce nu to\u0163i \u015fi le pot asuma. Pe l\u00eeng\u0103 toate, tariful de gaz s-a majorat de 4 ori din anul 2005.<\/p>\n<p>Ce prive\u015fte conectarea gratuit\u0103 la re\u0163eaua de gaze a locuin\u0163elor pedagogilor \u015fi medicilor de la sate este de asemenea un mit, ei, ca \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i \u015fi-au platit conectarea la re\u0163elele de gaz.<br \/>\nReferitor la conectarea la telefon, nu neg\u0103m faptul c\u0103 pre\u0163ul pentru conectare s-a redus de la 1800 p\u00een\u0103 la 900 lei \u00een anul 2008, \u00eens\u0103 unii nici de ace\u015fti bani nu dispun pentru pl\u0103tirea taxei de conectare.<br \/>\nCu internetul este alt\u0103 problem\u0103, unele \u015fcoli nu au o sal\u0103 de calculatoare normal\u0103,nemai vorbind de internet.<\/p>\n<p>Conform expertului  economic- Iurie Goti\u015fan, calitatea produselor autohtone nu corespunde standardelor europene, astfel  este evident e\u015fecul promisiunii ce urmeaz\u0103.<\/p>\n<ul>\n<li>Transformarea Moldovei \u00eentr-un stat al standardelor europene \u015fi al investi\u0163iilor eficiente \u00een economia \u0163\u0103rii, deschiderea pie\u0163elor occidentale pentru m\u0103rfurile moldovene\u015fti.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Este adev\u0103rat c\u0103 s-a majorat volumul investi\u0163iilor str\u0103ine, \u00eens\u0103 mai mult conteaz\u0103 diversificarea \u015fi implimentarea eficient\u0103 a acestor investi\u0163ii \u00een proiecte solvabile. Iar \u201eMoldova la standarte europene\u201d nu chiar a reu\u015fit, deoarece calitatea produselor autohtone nu corespunde standartelor, \u00eens\u0103 acest lucru \u0163ine mai mult de agen\u0163ii economici \u015fi nu de autorit\u0103\u0163i. Deci nu \u00eent\u00eempl\u0103tor importul bunurilor \u00een compara\u0163ie cu expotrul lor a crescut de 3 ori \u00een R.M.( conform Birouli Na\u021bional de Statistic\u0103)<\/p>\n<p>\u00cen fine, nici aceast\u0103 promisiune nu s-a realizat.<\/p>\n<p>Urm\u0103toarele trei promisiuni sunt analizate \u00een conformitate cu opinia lui Arcadie Barb\u0103ro\u015fie, director executiv, Institutul de Politici Publice .<\/p>\n<ul>\n<li>Circula\u0163ia liber\u0103, f\u0103r\u0103 vize, a cet\u0103\u0163enilor Moldovei \u00een \u0163\u0103rile Europei, protec\u0163ia juridic\u0103 \u015fi social\u0103 sigur\u0103 a compatrio\u0163ilor no\u015ftri afla\u0163i peste hotare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Desigur c\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 oarecare procedura de ob\u0163inerea vizelor pentru \u0163\u0103rile UE a fost liberalizat\u0103, \u00eens\u0103 nu putem vorbi despre o circula\u0163ie liber\u0103 \u00een spa\u0163iul UE. Exist\u0103 un grup de persoane( studen\u0163i, jurnali\u015fti, sportivi) care pot ob\u0163ine mai u\u015for vize pentru Ue. S-a promis c\u0103 R.Md va ob\u0163ine statutul de stat asociat al UE, dar nici aceast\u0103 promisiune nu s-a realizat din mai multe motive interne \u015fi externe. C\u00eet prive\u015fte protec\u0163ia juridic\u0103 a compatrio\u0163ilor no\u015ftri afla\u0163i peste hotare, acest\u0103 problem\u0103 e greu de realizat \u015fi de aceea nu a fost implimentat. Cele c\u00eeteva acorduri privind migra\u0163ia ilegal\u0103 care au fost semnate cu R.Md nu acoper\u0103 nici \u00een cea mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 necesit\u0103\u0163ile reale.<\/p>\n<ul>\n<li>Promovarea unei sus\u0163ineri sociale moderne sigure a popula\u0163iei, realizarea programelor prioritare, a principiilor educa\u0163iei europene deschise \u015fi celor ale culturii europene.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Nici nu poate fi vorba despre sus\u0163inerea popula\u0163iei din partea statului! Desigur, nu neg\u0103m c\u0103 \u00een ultimii ani apar ca ciupercile diverse organiza\u0163ii interna\u0163ionale care promoveaz\u0103 programe educative, de sus\u0163inere, de reabilitare a popula\u0163iei (copii, tineri, b\u0103tr\u00eeni, persoane grav bolnave).<\/p>\n<ul>\n<li>Consolidarea bunelor rela\u0163ii cu vecinii no\u015ftri \u2014 Ucraina \u015fi Rom\u00e2nia ca baz\u0103 pentru dezvoltarea poten\u0163ialului CSI la o nou\u0103 etap\u0103 \u015fi \u00eent\u0103rirea parteneriatului strategic cu Rusia.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen ultimii ani am reu\u015fit mai degrab\u0103 s\u0103 deterior\u0103m rela\u0163iile cu Rom\u00e2nia, iar cu Ukraina rela\u0163iile au r\u0103mas relativ bune, de\u015fi pozi\u0163ia R.Md. din CUAM, nu satisface interesele Ukrainei \u00een aceast\u0103 structur\u0103.<br \/>\nC\u00eet prive\u015fte parteneriatul cu Rusia, acesta s-a consolidat \u00een ultimul timp. Plata pentru acest parteneriat fiind ced\u0103rile masive ale R.Md., dar scopul fiind solu\u0163ionarea conflictului transnistrian, care desigur nu a dat nici un rezultat pozitiv. \u00cen schimb am pierdut recunoa\u015fterea privatiz\u0103rii hidrocentralei de la Cuciurgan si altele.<\/p>\n<p>Din viziunea lui Igor Munteanu, observator, director executiv, IDIS \u201eViitorul\u201d este evident c\u0103 &#8221; Unificarea \u0163\u0103rii noastre &#8221;  a fost doar o remarc\u0103 \u015fi nimic mai mult.<\/p>\n<ul>\n<li>Unificarea \u0163\u0103rii noastre pe baza garant\u0103rii juridice a dezvolt\u0103rii tuturor formelor de proprietate \u015fi a ini\u0163iativei private, continu\u0103rii combaterii active a corup\u0163iei \u015fi a birocratismului<\/li>\n<\/ul>\n<p>Modelul guvern\u0103rii \u00eenstituit de PCRM a repurtat victorii r\u0103sturn\u0103toare numai pe terenul \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor omului,limit\u0103rii autonomiei locale \u015fi penali\u0103z\u0103rii bisiness-ului privat.Observ\u0103m cu claritate c\u0103 de\u015fi discursul piblic al oficialilor R.M. este \u00eemp\u00eenzit spre aderarea UE, atunci modul de guvernare tr\u0103deaz\u0103 mi\u015fcarea \u201ePro rus\u0103\u201d. Astfel datorit\u0103 scandalurilor legale de corup\u0163ie, \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului c\u00eet \u015fi proasta gestionare a banilor publici au dus la pierderi de cauze la Curtea de Justi\u0163ie European\u0103, unde R.Md achit\u0103 din bugetul statului milioane de dolari pentru a isp\u0103\u015fi proasta justi\u0163ie \u015fi prezen\u0163a corup\u0163iei \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n<ul>\n<li>Unificarea \u0163\u0103rii noastre \u015fi a poporului nostru multina\u0163ional pe principiile stimei reciproce, toleran\u0163ei \u015fi dezvolt\u0103rii democratice generale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen ultimii ani R.Md. se afl\u0103 pe calea regresului demografic. Pentru a unifica \u0163ara \u015fi \u00eentregul popor multina\u0163ional pe principiile stimei reciproce, Guvernul trebuie s\u0103 aib\u0103 capacit\u0103\u0163i \u015fi resurse de a crea un consens na\u0163ional care s\u0103 fie acceptat de majoritatea popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe.E necesar s\u0103 reamintim principiile dezvolt\u0103rii democratice ale comuni\u015ftilor care au suferit e\u015fec. Din 2001 \u00eencoace (de la venirea la putere a comuni\u015ftilor) Moldova a fost \u00eentr-un continuu regres demografic, aceast\u0103 \u0163ar\u0103 devenind din ce \u00een ce mai pu\u0163in atractiv\u0103 pentru popula\u0163ia din partea st\u00eeng\u0103 a Nistrului.<br \/>\nDumitru M\u00e2nz\u0103rari, expert \u00een politologie, ne confirm\u0103 faptul c\u0103 \u00een ultimii patru ani Republica Moldova a avut parte de un semnificativ regres demografic, \u015fi desigur promisiunea dat\u0103 de c\u0103tre PCRM \u00een anul 2005  nu s-a realizat.<\/p>\n<ul>\n<li>Unificarea \u0163\u0103rii noastre pe baza dezvolt\u0103rii libere a tuturor culturilor na\u0163ionale originale \u015fi a ini\u0163iativelor sociale promi\u0163\u0103toare, pe baza respect\u0103rii sentimentelor celor credincio\u015fi.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen privin\u0163a dezvolt\u0103rii libere a tuturor culturilor na\u0163ionale originale nu putem spune nimic negativ, da, nu s-au observat nimic flagrant ce ar putea atrage aten\u0163ia, \u015fi fiecare doritor, a avut posibilitatea de a promova cultura na\u0163ional\u0103, cu condi\u0163ia de a nu afecta popula\u0163ia din jur \u015fi de a nu \u00eenc\u0103lca legea.<br \/>\n\u00cens\u0103 cu referire la respectarea sentimentelor credincio\u015filor, a fost \u00eenc\u0103lcat chiar de Bunul Pre\u015fedinte al Republicii Moldova. \u00cen momentul \u00een care popula\u0163ia R.M este una multireligioas\u0103, V.Voronin, din numele \u00eentregului popor felicit\u0103 de nenum\u0103rate ori Patriarhul Rus din diverse motive.<\/p>\n<ul>\n<li>Crearea unei astfel de societ\u0103\u0163i \u00een care libertatea persoanei \u015fi libertatea op\u0163iunii vor fi asigurate de bun\u0103stare \u015fi prosperitate.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Aici am dori s\u0103 propunem fiec\u0103rui cititor s\u0103 mediteze asupra nivelului de realizare a acestei promisiuni.<\/p>\n<p><strong>Concluzie<\/strong>:<br \/>\nConform BNS minimul de existen\u0163\u0103 \u00een R.M. calculat \u00een trimestrul II al anului 2008 a constituit \u00een medie pentru o persoan\u0103 1341 lei (95 euro). A\u015fadar, \u00een opinia exper\u0163ilor comuni\u015fti 95 euro sunt acel minim necesar omului pentru a nu muri de foame, frig \u015fi boli. \u00cen urma unei analize, se observ\u0103 c\u0103 veniturile reale ale R.Md care le ob\u0163ine din diferite surse(investi\u0163ii, tranzac\u0163ii) ar putea s\u0103 asigure un trai mai decent.<\/p>\n<p>Cum ar putea trai o persoana care prime\u015fte salariu de 86 euro, dac\u0103 minimul de existen\u0163\u0103 este 95 euro?  Cum ar putea supravie\u0163ui persoanele din sate dac\u0103 pensia b\u0103tr\u00eenilor nu ajunge la 50 euro? Cum  tr\u0103iesc persoanele ce activiaz\u0103 \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului, agriculturii \u00een momentul \u00een care salariul lor nu ajunge la minimul de existen\u0163\u0103? Este firesc c\u0103 cu a\u015fa venituri natalitatea \u00een republic\u0103 va ajunge la 0 \u201ezero\u201d. Cum ar putea \u00eentre\u0163ine o familie un copil, dac\u0103 nici pentru ei nu le ajunge salariul? Este simplu de r\u0103spuns la aceste \u00eentreb\u0103ri: nu \u00eent\u00eempl\u0103toare sunt toate aceste emigr\u0103ri, nu \u00eentimpl\u0103tor practic fiecare familie tinde s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 c\u00eet mai cur\u00eend Moldova cu scopul de a acumula banii necesari pentru a-\u015fi \u00eentre\u0163ine familia. Nu \u00eent\u00eempl\u0103tor avem at\u00eetea orfelinate pline de copii lipsi\u0163i de parin\u0163i! Nu \u00eent\u00eempl\u0103tor cre\u015fte criminalitatea \u0219i corup\u021bia \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103! Totul ce se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een jurul nostru- nu este \u00eent\u00eempl\u0103tor!<\/p>\n<p><strong>Program electoral al PCRM pentru alegerile parlamentare din 2009<\/strong>:<\/p>\n<p><strong>Construirea statului social reprezint\u0103<\/strong>:<br \/>\nMajorarea salariului mediu pe economie p\u00een\u0103 la un nivel ce ar dep\u0103\u015fi de trei ori minimumul de existen\u0163\u0103, dar care nu ar fi mai mic de 500 de euro. Veniturile fiec\u0103rei familii din Moldova trebuie s\u0103-i asigure acesteia o calitate destoinic\u0103 de viat\u0103, precum \u015fi posibilitatea de a face economii.<br \/>\nMajorarea pensiei medii p\u00een\u0103 la un nivel ce ar dep\u0103\u015fi nivelul minim de existen\u0163\u0103.<\/p>\n<p>Formarea unor resurse profesionale \u015fi a unui poten\u0163ial uman competitiv, \u00een corespundere cu cerin\u0163ele timpului \u015fi ale sarcinilor cresc\u00eende privind dezvoltarea societ\u0103\u0163ii \u015fi \u0163\u0103rii. Afirmarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului \u00een calitate de prioritate principal\u0103 \u00een urm\u0103torii patru ani. P\u00een\u0103 \u00een 2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul de stat trebuie s\u0103 fie gratuit \u00een totalitate.<\/p>\n<p>Consolidarea sistemului na\u0163ional de ocrotire a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii prin implementarea standardelor interna\u0163ionale. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii asisten\u0163ei medicale preventive \u015fi specializate. Dezvoltarea calitativ\u0103 a sistemului de servicii medicale necesare cet\u0103\u0163enilor \u015fi garantarea protec\u0163iei maternit\u0103\u0163ii, a copiilor \u015fi a persoanelor \u00een etate. \u00cenl\u0103turarea consecvent\u0103 a tuturor obstacolelor pentru integrarea \u00een societate a persoanelor cu disabilit\u0103\u0163i.<\/p>\n<p><strong>Renovarea economic\u0103 reprezint\u0103<\/strong>:<br \/>\nMajorarea de dou\u0103 ori a bugetului de stat. Cre\u015fterea bugetului p\u00een\u0103 la nivelul ce ar permite statului s\u0103 devin\u0103 un investitor, administrator, concurent \u015fi partener eficient.<\/p>\n<p>Majorarea de \u015fase ori a volumului de investi\u0163ii \u00een economia Moldovei, inclusiv prin intensificarea atragerii de capital \u00een sectoarele economiei orientate spre export.<br \/>\nRealizarea stimulentelor pentru modernizarea economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a centrelor raionale, \u00een special prin continuarea politicii de creare a unor parcuri industriale \u015fi tehnologice. Atragerea capitalului autohton \u015fi a celui str\u0103in pentru dezvoltarea regional\u0103. Valorificarea proiectelor comune ale euroregiunilor, menite s\u0103 accelereze dezvoltarea industrial\u0103.<\/p>\n<p>Crearea \u015fi dezvoltarea unor noi sectoare ale economiei, ce ar permite valorificarea poten\u0163ialului economic \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, dezvoltarea \u0163\u0103rii. Unificarea eforturilor \u00een vederea sporirii competitivit\u0103\u0163ii produc\u0103torilor autohtoni at\u00eet pe pia\u0163a intern\u0103, c\u00eet \u015fi pe cea extern\u0103.<br \/>\nModernizarea infrastructurii. \u00cen urm\u0103torii patru ani, \u00een Moldova urmeaz\u0103 s\u0103 fie reconstruit\u0103 re\u0163eaua de drumuri, s\u0103 fie electrificate c\u0103ile ferate, continuat\u0103 gazificarea integral\u0103 a \u0163\u0103rii, s\u0103 fie continuat\u0103 realizarea programului na\u0163ional de asigurare a popula\u0163iei cu ap\u0103 potabil\u0103 de calitate.<\/p>\n<p>Garantarea securit\u0103\u0163ii alimentare a Moldovei. Continuarea politicii de consolidare a terenurilor agricole \u015fi de reutilare tehnologic\u0103 a sectorului agrar. Valorificarea programului de cultivare a produc\u0163iei ecologice. Formarea unor structuri cooperatiste de achizi\u0163ionare, prelucrare \u015fi comercializare a produc\u0163iei agricole. Majorarea suprafe\u0163elor irigabile p\u00een\u0103 la 180.000 hectare. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii produc\u0163iei agricole p\u00een\u0103 la nivelul standardelor europene.<\/p>\n<p>Ameliorarea mediului \u00eenconjur\u0103tor prin majorarea suprafe\u0163elor \u00eemp\u0103durite cu 50.000 hectare, crearea parcurilor na\u0163ionale, diminuarea degaj\u0103rilor poluante \u00een atmosfer\u0103, utilizarea de\u015feurilor menajere.<\/p>\n<p><strong>Deschiderea integra\u0163ional\u0103 reprezint\u0103<\/strong>:<br \/>\nUn nivel nou de rela\u0163ii \u00eentre Republica Moldova \u015fi Uniunea European\u0103, nivel ce ar permite cet\u0103\u0163enilor Moldovei accesul deschis \u00een spa\u0163iul european \u015fi ar asigura accesul liber al m\u0103rfurilor moldovene\u015fti pe pia\u0163a european\u0103 comun\u0103.<\/p>\n<p>Atragerea activ\u0103 \u00een Moldova a proiectelor europene ce vizeaz\u0103 dezvoltarea infrastructurii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului \u015fi protec\u0163iei sociale. Modernizarea \u00een continuare a sistemului de drept, protec\u0163ia garantat\u0103 al drepturilor omului, sporirea competen\u0163ei \u015fi consolidarea independen\u0163ei puterii judec\u0103tore\u015fti, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii administra\u0163iei de stat, dezvoltarea consecvent\u0103 a institu\u0163iilor \u015fi standardelor democratice.<\/p>\n<p>Valorificarea poten\u0163ialului integra\u0163ionist al Comunit\u0103\u0163ii Statelor Independente. Implementarea proiectelor de infrastructur\u0103 \u00een cadrul CSI, men\u0163inerea parteneriatului \u00een domeniul dezvolt\u0103rii umanitare \u015fi culturale. Intensificarea parteneriatului strategic cu Federa\u0163ia Rus\u0103, consolidarea rela\u0163iilor politice \u015fi economice reciproc avantajoase cu toate statele.<\/p>\n<p><strong>Securitatea statului \u015fi unitatea cet\u0103\u0163enilor reprezint\u0103<\/strong>:<br \/>\nAsigurarea unei p\u0103ci durabile \u00een regiune. Solu\u0163ionarea problemei transnistrene pe principiul integrit\u0103\u0163ii teritoriale a Republicii Moldova \u015fi acordarea Transnistriei unui statut juridic garantat. Acordarea sus\u0163inerii sociale popula\u0163iei din Transnistria, integrarea ei \u00een spa\u0163iul valorilor democratice comune ale Republicii Moldova.<\/p>\n<p>Demilitarizarea \u00eentregului teritoriu al Republicii Moldova \u015fi consolidarea multilateral\u0103 a statutului ei de neutralitate<\/p>\n<p>Continuarea politicii principiale de lichidare a corup\u0163iei \u015fi a criminalit\u0103\u0163ii, asigurarea multilateral\u0103 a securit\u0103\u0163ii cet\u0103\u0163enilor Moldovei.<\/p>\n<p>Asigurarea \u015fi men\u0163inerea diversit\u0103\u0163ii etno-culturale a \u0163\u0103rii. Consolidarea poporului polietnic al Republicii Moldova pe principiile dezvolt\u0103rii democratice, ireversibilit\u0103\u0163ii cursului spre integrare european\u0103 \u015fi form\u0103rii unei perspective na\u0163ionale comune.<\/p>\n<ul>\n<li><em>Autori<\/em>: Ala Lu\u0163ic, Alexandru Bordian, Ariadna Chitic<\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Partidul Comuni\u015ftilor din Republica Moldova Raport \u201cPromisiuni, realiz\u0103ri, iar\u0103\u015fi promisiuni ale PCRM\u201d Partidul Comuni\u015ftilor, \u00een compania electoral\u0103 din anul 2005 au facut un \u015fir de promisiuni alegatorilor. \u00cen prezent, 2009, putem efectua unele analize privitor la realiz\u0103rile \u015fi c\u00eet de strigent PCRM \u015fi-au respectat promisiunile. Din punct de vedere teoretic, PCRM ar fi trebuit sa [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2767,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[457,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13139"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2767"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13139"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13139\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13146,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13139\/revisions\/13146"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13139"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13139"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13139"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}