{"id":1379,"date":"2006-12-08T00:09:21","date_gmt":"2006-12-07T20:09:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=1379"},"modified":"2006-12-08T19:04:22","modified_gmt":"2006-12-08T15:04:22","slug":"odessa-in-flacari-film-interzisdistrus-dupa-ocuparea-romaniei-de-catre-urss","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=1379","title":{"rendered":"Odessa in flacari (film interzis\/distrus dupa ocuparea Romaniei de catre URSS)"},"content":{"rendered":"<p><a target=\"_blank\" href=\"http:\/\/www.curaj.net\/wp-content\/uploads\/2006\/11\/Afis3c.png\"><img align=\"right\" id=\"image1521\" alt=\"Afis3a11.jpg\" src=\"http:\/\/www.curaj.net\/wp-content\/uploads\/2006\/12\/Afis3a11.jpg\" \/><\/a><span class=\"postbody\">La inceputul mileniului III cinematografia romaneaca a primit un dar nesperat. Presa italiana a scris despre un fapt cu totul inedit, anume descoperirea intamplatoare in arhivele studiourilor Cinecita din Roma a peliculei filmului &#8220; Odessa in flacari&#8221;, considerat definitiv pierdut. &#8220; Odessa in flacari&#8221;, realizat in anul 1942, intr-o coproductie romano-italiana este consemnat in istoria cinematografiei europene si nu numai, o capodopera a genului. Despre el ramasesera doar cateva cronici, unele consemnari, fotografii si afise.<br \/>\nAvand ca subiect drama refugiatilor din Basarabia<!--more-->, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca si a ororilor comise de trupele NKVD filmul a fost interzis dupa ocuparea tarii de catre Uniunea Sovietica, iar protagonistii acestuia aruncati in inchisori. Depus in arhivele cinematografiei, la fondul peliculelor cenzurate, deci total oprite nu numai de a fi difuzate, dar nici vizionate intr-un cadru restrans, multi ani &#8220; Odessa in flacari&#8221; a figurat doar in registrul de evidenta al arhivelor, apoi a disparut din scripte. Dupa decembrie 1989, unii cercetatori in istoria filmului au cautat zadarnic sa dea de urma peliculei, investigatiile ducand la concluzia ca ea a fost confiscata de &#8220; consilierii sovietici&#8221; din perioada ocupatiei, dupa care a fost scoasa din evidente, de catre Directia presei si tipariturilor, fosta cenzura. S-a mai descoperit ca Securitatea a dat ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de razboi din perioada 1940-1944, considerate fasciste si &#8220;imperialiste&#8221;, dusmanoase &#8220;oranduirii socialiste&#8221;.<br \/>\nCapodopera cineatografica apartine regizorului italian Carmine Gallone, unul dintre cei mai renumiti ai timpurilor sale. Scenariul este semnat de dramaturgul Nicolae Kiritescu. &#8220;Odessa in flacari&#8221; urma traditia inaugurata de primul mare film romanesc din 1912, care omagia victoria trupelor romane in Razboiul de Independenta din 1877.<br \/>\n&#8220;Odessa in flacari&#8221; este o pagina vibranta de istorie, aratand lumii, in 1942, la Festivalul de la Venetia &#8211; unde de altfel a castigat Marele Premiu &#8211; ce inseamna ocupatia bolsevica si teroarea stalinista. Timp de mai bine de o jumatate de secol, despre acest film nu s-a pomenit nimic. Nici nu putea fi vorba sa se dea in vileag drama Basarabiei si a Bucovinei de Nord, atata vreme cat la Bucuresti se afla la putere un regim obedient Kremlinului.<br \/>\nFilmul va fi proiectat in premiera in Romania, subtitrat in limba romana, vineri, 8 decembrie 2006, ora 19.00, la sala Eforie a Cinematecii Romane.<\/span><\/p>\n<blockquote><p>Citeste <a target=\"_blank\" href=\"http:\/\/www.curaj.net\/wp-content\/uploads\/2006\/11\/Odessa%20in%20flacari%20-%20Gh%20Bratescu.pdf\">cronica integrala a acestui film<\/a><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La inceputul mileniului III cinematografia romaneaca a primit un dar nesperat. Presa italiana a scris despre un fapt cu totul inedit, anume descoperirea intamplatoare in arhivele studiourilor Cinecita din Roma a peliculei filmului &#8220; Odessa in flacari&#8221;, considerat definitiv pierdut. &#8220; Odessa in flacari&#8221;, realizat in anul 1942, intr-o coproductie romano-italiana este consemnat in istoria [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1379"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1379"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1379\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1379"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1379"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1379"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}