Catre: Guvernul Romaniei | In atentia: Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii
\nAsociatia Civic Media impreuna cu reprezentantii societatii civile co-semnatari ai acestei petitii – scrisori deschise isi exprima opozitia categorica fata de petitia “Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant” inaintata Consiliului National
\npentru Combaterea Discriminarii pe data de 12 august 2006 de profesorul Emil Moise, care este sustinuta de Alexandru Crisan si Monica Dvorski – Centrul Educatia 2000; Catalin Tenita – Societatea Culturala Noesis;
\nDoina Jela – Asociatia Jurnalistilor Independenti din Romania; Dorina
\nNastase – Centrul Roman de Studii Globale; Gabriel Andreescu – Centrul
\nde Studii Internationale; Gabriel Penciu – Asociatia Culturala si
\nAmicala Romana de la Strasbourg; Ghenadie Brega si Oleg Brega – Asociatia
\nHyde Park; Joanne Richardson – Asociatia D Media, Cluj; Ioana Avadani –
\nCentrul pentru Jurnalism Independent; Ion Bogdan Lefter; Iustina
\nIonescu – Centrul de Resurse Juridice; Liviu Andreescu; Mihaela Miroiu;
\nMihai Burcea – Militia Spirituala; Mircea Toma, Razvan Martin –
\nAgentia de Monitorizare a Presei; Remus Cernea – Solidaritatea pentru
\nlibertatea de constiinta; Renate Weber; Romanita Iordache – ACCEPT;
\nRuxandra Costescu – membra Indymedia Romania; Roxana Tesiu – Centrul
\nParteneriat pentru Egalitate; Smaranda Enache – Liga Pro Europa.
\nAvand in vedere Constitutia Romaniei; Declaratia Universala a
\nDrepturilor Omului; Pactul international referitor la drepturile economice,
\nsociale si culturale. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii
\nde Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966,
\nintrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Pactul international
\nreferitor la drepturile civile si politice. Adoptat si deschis semnarii,
\nratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI)
\ndin 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976;
\nDeclaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor
\nnationale sau etnice, religioase sau lingvistice. Adoptata de Adunarea
\nGenerala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-a
\nsesiune, 18 decembrie 1992; Declaratia privind eliminarea tuturor formelor
\nde intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de
\nconvingere. Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981,
\nrezolutia 36\/55; Conventia europeana pentru protectia drepturilor
\nomului si a libertatilor fundamentale,
\nPrin prezenta petitie va solicitam ca in analizarea petitiei “Privind
\nretragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de
\ninvatamant” sa luati in considerare urmatoarele elemente:
\n1. Chestiunea legislativa
\nLegislatia si practica din tarile membre ale Uniunii Europene, ca si
\nlegislatia si practica Uniunii Europene nu interzic prezenta simbolurilor
\nreligioase in public. De asemenea nu exista o lege care sa interzica
\nprezenta simbolurilor religioase in spatiul public nici in Romania (Anexa
\n1).
\nIn Europa problema libertatii religioase si a prezentei simbolurilor
\nreligioase in spatiul public nu este ingradita, fiind lasata la
\nlatitudinea comunitatilor locale.
\nMai mult, exista exemple europene recente care sustin prezenta
\nsimbolurilor religioase in spatiul public. In acest sens va prezentam
\nurmatoarele cazuri:
\n1. a. La data de 15 februarie 2006 Curtea Suprema de Justitie a Italiei
\na respins solicitarea de eliminare a crucifixului din scolile publice
\nargumentand ca acesta reprezinta un simbol al valorilor crestine care
\nstau la baza societatii. Judecatorii italieni au subliniat faptul ca
\ncrucifixul simbolizeaza “valorile care inspira si stau la baza
\nConstitutiei noastre, a modului nostru de viata pasnic”. “Din acest punct de
\nvedere crucifixul poate avea o functie simbolica si educationala,
\nindiferent de religia elevilor”.
\n1. b. In anul 1995 Curtea Constitutionala a Germaniei a decis ca este
\nnecesara modificarea Legii scolilor din landul Bavaria, in sensul
\nexcluderii simbolurilor religioase din scoli. In ciuda faptului ca Legea
\nscolilor din Bavaria a fost modificata, practic nu au fost scoase
\ncrucifixele din scolile publice – opozitia publicului fiind deosebit de
\nputernica. Incepand din anul 1996 Curtea Constitutionala a Germaniei nu a mai
\nacceptat cazuri referitoare la prezenta simbolurilor religioase in
\nscoli, preferand sa lase aceste reglementari in sarcina corpurilor
\nlegiutoare locale. Opozitia publica fata de aceasta reglementare a dus la
\nsituatia ca decizia Curtii Constitutionale din Germania a marit tensiunile
\ndin sanul societatii in loc sa le micsoreze.
\n1. c. Grecia este membra a Uniunii Europene din anul 1981. Constitutia
\nsi legile Greciei prevad si sustin prezenta publica a simbolurilor
\nreligioase ale confesiunii crestin ortodoxe, fara ca institutiile Uniunii
\nEuropene sa contrazica aceste prevederi legale prin nici o masura.
\n1. d. Pe langa exemplele europene enumerate mai sus consideram necesar
\nsi un exemplu din Statele Unite ale Americii. Studentii Universitatii
\nGeorgetown din Washington DC au sustinut intre anii 1996-1999 o campanie
\nintensa pentru introducerea crucifixului in salile de curs, campanie
\nincununata de succes. La data de 6 mai 2004, imamul Yahya Hendi de la
\nUniversitatea Georgetown a declarat ca este “convins ca crucea
\nreprezinta un simbol religios important pentru toti oamenii. {i as protesta daca
\ncrucea ar fi scoasa din salile de curs”.
\n1. e. In petitia sa profesorul Moise citeaza mai multe cazuri judecate
\nde Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Insa citatele prezentate sunt
\ntrunchiate si nu reflecta spiritul respectivelor cazuri si ale
\ndeciziilor luate. Din acest motiv va solicitam sa analizati minutios chiar la
\nsursa fiecare din cazurile prezentate de profesorul Moise in
\nargumentatia sa, ele nereflectand spete sau situatii similare cu ceea ce sustine
\ndomnia sa.<\/p>\n
2. Defaimarea si discriminarea unei intregi comunitati religioase.
\nAfirmand ca prin “acceptarea simbolurilor religioase – in cazul
\nnostru apartinand religiei crestin-ortodoxe – unitatile publice isi asuma
\ntransmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor
\npracticate de religia respectiva” profesorul Moise defaimeaza cei 18.806.428
\nde crestini ortodocsi din Romania (conform recensamantului din anul
\n2002). Cu atat mai mult afirmatia este jignitoare pentru cele aproximativ
\n9.000.000 de femei crestin-ortodoxe din Romania.
\n2. a. Conform Noului Testament Femeia este egala barbatului (Galateni
\n3, 28).
\n2. b. In acest caz legislatia din tarile membre ale Uniunii Europene
\ncondamna defaimarea unei religii. Articolul 166 din Codul Penal german
\npedepseste cu amenda orice insulta adusa unei comunitati religioase. O
\nlege asemanatoare exista in Austria.
\n2. c. Atata vreme cat in Romania este promovat respectul fata de
\nsimbolurile altor religii in contra libertatii de exprimare, cum a fost in
\ncazul caricaturilor profetului Mahomed (Anexa 2), apreciem ca
\ndiscriminatorie fata de cei 18.806.428 de crestini ortodocsi ca si fata de cei
\npeste 2.000.000 de crestini de alte confesiuni (Anexa 3 pentru numarul
\ncrestinilor din Romania) o eventuala decizie de eliminare a simbolurilor
\ncrestine din scolile publice.<\/p>\n
3. Fundamentul societatiilor democratice ale lumii sprijina morala
\npublica
\n3. a. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prin articolul 29,
\nsustine: “In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om
\nnu este supus decat numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in
\nscopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor
\nsi libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale
\nmoralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate
\ndemocratica”.
\nMorala publica a Romaniei democratice este cea crestina, bazata pe
\ndrepturile suverane ale poporului majoritar crestin, si care, conform
\nspecificului tolerantei ortodoxe, accepta alaturi de el toate celalalte
\nconfesiuni recunoscute.
\nNoi semnatarii acestei petitii, in numele nostru si in vederea
\nprotectiei copiiilor Romaniei de agresiunile anti-crestine ale unui grup
\nultra-minoritar extremist, sustinem respectarea drepturilor noastre si ale
\ncopiiilor nostri, inclusiv prin pastrarea simbolurilor religioase in
\n{colile romanesti.<\/p>\n
In incheiere, speram ca drepturile democratice ale natiunii,
\nrecastigate in decembrie 1989, inclusiv dreptul la credinta, negat timp de 45 de
\nani de catre regimul comunist ateist, nu vor fi incalcate la
\npretentiile absurde a 0,1 la suta din populatie, pretentii de natura a antagoniza
\nsocietatea romaneasca gata sa intre in randul natiunilor europene cu
\nspecificul ei propriu.
\nVa multumim.
\nData azi, 20 noiembrie, in spiritul Zilei Internationale a Protectiei
\nMinorilor<\/p>\n
Organizatii si Institutii
\nAsociatia Civic Media
\nAsociatia 15 Noiembrie 1987 – Brasov
\nCentrul Rezistentei Anticomuniste
\nGrupul Independent pentru Democratie
\nCentrul de Studii si Dezvoltare Comunitara Pro Comunitate
\nOficiul pentru Comunicare Internationala si Drepturile Omului<\/p>\n
Sursa: www.civicmedia.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Catre: Guvernul Romaniei | In atentia: Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii Asociatia Civic Media impreuna cu reprezentantii societatii civile co-semnatari ai acestei petitii – scrisori deschise isi exprima opozitia categorica fata de petitia “Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant” inaintata Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii pe data de 12 august 2006 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":270,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[2],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1424"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/270"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1424"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1424\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1424"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1424"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1424"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}