{"id":1730,"date":"2007-01-14T20:31:01","date_gmt":"2007-01-14T18:31:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=1730"},"modified":"2007-01-14T23:44:27","modified_gmt":"2007-01-14T21:44:27","slug":"biblia-confuzii-i-contradicthii-partea-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=1730","title":{"rendered":"Biblia: Confuzii si contradictii. Partea 1"},"content":{"rendered":"

\"Alegorie.jpg\"<\/a>Acest articol nu doreste sa jigneasca pe nimeni, el doar isi propune sa lanseze o dezbatere cat mai critica asupra acestui subiect ultra-delicat. in dependenta de interes, as putea reveni cu continuari. Ideea mi-a venit rasfoind o carte la acest subiect. Comentariile sunt deseori originale. Sper ca cele de mai jos sa fie combatute\/sustinute intr-o maniera cat mai diplomatica.
\n„\u00aai a facut Dumnezeu taria cerului si a despartit apele care sunt dedesubtul tariei de apele care sunt deasupra tariei. \u00aai s-a facut asa. \u00aai a numit Dumnezeu taria cer; si a fost seara, si a fost dimineata: ziua a doua” (Facerea, I, 7―8).<\/em>
\nPovestea aceasta cu apa de „deasupra” si de „dedesubtul” tariei oglindeste o eroare profunda a tuturor popoarelor primitive. intr-adevar, oamenii din vechime credeau ca cerul este masiv, tare, de unde si denumirea de „tarie”. Se presupunea ca de partea cealalta a tariei se afla un urias rezervor de apa, al carui fund este cerul. Astazi orice om cu carte stie ca ploaia provine din apa care se evapora de pe Pamant. intr-o vreme se credea insa ca ploaia este apa care curge din rezervorul acela de deasupra prin niste ferestre special facute in acest scop. Aceasta parere, care acum ne face sa zambim astazi, s-a mentinut multa vreme.
\n„Iar cand s-au implinit sapte zile, apele potopului au pornit pe pamant. in anul sase sute al vietii lui Noe, in luna a doua, in ziua a saptesprezecea a lunii, in ziua aceea tasnira toate izvoarele marelui adanc si stavilarele cerului se crapara” (Facerea, VII, 10―11).<\/em>
\nDe aici se vede limpede ca Duhul Sfant staruia sa intareasca credinta ca exista un mare rezervor de cealalta parte a cerurilor care se goleste printr-un fel de ecluze.„\u00aai a zis Dumnezeu: «Sa fie luminatori pe bolta cerului, ca sa desparta ziua de noapte si sa fie semne ale anotimpurilor, ale zilelor si ale anilor. \u00aai sa fie luminatori pe bolta cerului ca sa lumineze pe pamant». \u00aai s-a facut asa. Deci a facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: luminatorul cel mai mare, ca sa stapaneasca ziua, si luminatorul cel mai mic, ca sa stapaneasca noaptea, precum si stelele. \u00aai i-a pus Dumnezeu pe bolta cerului ca sa lumineze pe pamant. \u00aai sa stapaneasca peste zi si peste noapte si sa desparta lumina de intuneric. \u00aai a vazut Dumnezeu ca este bine. \u00aai a fost seara, si a fost dimineata: ziua a patra” (Facerea, I, 14―19).<\/em>
\nPrin urmare, potrivit Bibliei, separarea zilei de noapte si alternarea lor existau inca inainte de ivirea Soarelui, care a fost „creat” de Dumnezeu in a patra zi dupa aparitia luminii.<\/p>\n

in capitolul intai al cartii „Facerea” (v. 27) exista un pasaj confuz din care s-ar putea conchide ca omul a fost zamislit hermafrodit (de ambele sexe) si ca abia mai tarziu Dumnezeu „si-a corectat” creatia. intr-adevar, despre crearea femeii se vorbeste abia la sfarsitul capitolului al II-lea, iar in versetul 27 din primul capitol al Bibliei se spune: „\u00aai a facut Dumnezeu pe om dupa chipul sau, barbat si femeie l-a facut, dupa chipul lui Dumnezeu”.<\/em> Asa suna versetul cu pricina, tradus textual din ebraica veche. El a si determinat aparitia legendei foarte raspandite despre zeii hermafroditi. Pe de alta parte, tocmai datorita sensului sau echivoc, acest verset a fost intotdeauna denaturat de talmacitorii crestini bine intentionati.<\/p>\n

„Caci Domnul Dumnezeu facuse din pamant toate vietuitoarele campului si toate pasarile cerului si le adusese la Adam ca sa vada cum le va numi; si pe fiecare vietate, cum era s-o numeasca Adam, asa era sa fie numele ei” (Facerea, II, 19).<\/em>Este cam dificil de imaginat asa o parada a animalelor, mai ales la prezentarea pestilor, aligatorilor, anacondelor, pinguinilor, viermilor, etc.<\/p>\n

„\u00aai a sadit domnul Dumnezeu o gradina, in Eden, spre rasarit, si a salasluit acolo pe omul pe care il zidise… \u00aai un fluviu iesea din Eden ca sa ude gradina si de acolo se despartea in patru brate. Numele celui dintai este Fison. Acesta inconjura tot tinutul Havila; acolo se afla aur. \u00aai aurul acestui tinut e de mare pret. Acolo se afla bdeliul si onixul. \u00aai numele fluviului al doilea este Ghibon: acesta inconjura tot tinutul Cus. \u00aai numele fluviului al treilea este Tigru, care curge la rasaritul Asiriei. Iar al patrulea fluviu este Eufratul” (Facerea, II, 8, 10―14).<\/em>
\nToti comentatorii recunosc ca Fisonul este raul Faz, denumit mai tarziu Araks. Acest rau se afla in Armenia si isi are izvoarele intr-unul dintre cele mai inaccesibile defileuri din Caucaz. Sa admitem ca in aceste locuri se gaseste aur si onix, dar, in orice caz, nimeni nu stie ce este „bdeliul”.Pe de alta parte, nu poate exista nici un fel de eroare in privinta fluviilor Tigru si Eufrat. De aici reiese limpede ca, potrivit cartii „Facerea”, raiul pamantesc se afla in regiunea cuprinsa intre Armenia si Irak (Mesopotamia). Desi izvoarele Araksului, Tigrului si Eufratului sunt situate relativ aproape unele de altele, totusi aceste fluvii au fiecare izvorul lui propriu. Araksul, cel mai mare afluent al raului Kura, izvoraste de langa Binghiol-Dagh (an Turcia) si curge spre Marea Caspica. Cat priveste Tigrul si Eufratul, aceste fluvii nu au izvoare comune, ci se unesc departe de izvor, varsandu-se in Golful Persic.
\nin privinta fluviului pe care cartea „Facerea” il numeste Ghihon, greseala autorului este de-a dreptul fantastica. „Acesta ― spune el ― inconjura tot tinutul Cus”. Dar, chiar potrivit Bibliei, tinutul lui Cus (fiul lui Ham si tatal lui Nimrod) nu este altceva decat Etiopia. Prin urmare, Ghihonul este Nilul, care, dupa cum se stie, nu curge in Asia, ci in Africa si intr-o directie opusa Tigrului si Eufratului, adica de la sud la nord. intrucat izvoarele lui se afla in muntii Africii ecuatoriale, in regiunea lacului Victoria-Nyanza, rezulta ca intre izvoarele sale si ale celorlalte trei fluvii este o distanta de aproape 3 000 km. Cartea „Facerea” declara insa ca toate uda una si aceeasi gradina, gradina Edenului…<\/p>\n

(Facerea, III, 1―6). „Ci sarpele era cel mai viclean dintre toate fiarele campului pe care le facuse Domnul Dumnezeu. \u00aai el a zis catre femeie: «Adevarat este ca a spus Dumnezeu sa nu mancati din toti pomii gradinii?»<\/em>Se pare ca primii oameni puteau conversa liber cu animalele. Trebuie subliniat ca luarea darului vorbirii nu figureaza printre pedepsele date sarpelui mai tarziu. intamplarea cu „sarpele” vorbitor este foarte raspandita in literatura orientala: in toate mitologiile care au inflorit in Asia abunda animalele vorbitoare. La caldeeni, de pilda, pestele Oannes isi scotea in fiecare zi capul din apele Eufratului si ceasuri intregi tinea predici poporului adunat pe mal. Pestele dadea diferite sfaturi si invata poporul sa cante cantece si sa cultive pamantul.<\/p>\n

„Spini si palamida sa-ti aduca si sa mananci buruienile campului. intru sudoarea fetei tale sa mananci paine, pana cand te vei intoarce in pamant, caci din el ai fost luat, caci pulbere esti si in pulbere te vei intoarce!” (Facerea, III, 17―19).<\/em>
\nVersetul 18 este foarte rauvoitor fata de spita omeneasca. in afara de paine, omul este condamnat sa se hraneasca numai cu buruienile campului, deopotriva cu animalele. Totusi, Dumnezeu a dat gres. in ciuda poruncii lui manioase, oamenii mai mananca si altceva in afara de paine si ierburi.<\/p>\n

„\u00aai Abel era pastor de oi, iar Cain era muncitor de pamant” (Facerea, IV, 2).<\/em>
\nCare dintre cei doi fii ai lui Adam l-a ascultat, dupa dumneavoastra, pe Dumnezeu in alegerea profesiunii sale? Fireste, Cain, pentru ca Domnul a poruncit omului sa munceasca pamantul si sa se hraneasca exclusiv cu ceea ce produc ogoarele. Abel insa era pastor. Daca el crestea o turma de oi, o facea, bineanteles, nu pentru ca sa le admire cum pasc, iar el sa cante din cimpoi, ci pentru friptura. Dupa cum vedem, Abel a incalcat prescriptiile categorice si clare ale lui Dumnezeu. Mai tarziu, insusi Dumnezeu va aprecia mai mult ofranda de carne a lui Abel decat cea de cereale a lui Cain. Unde e dreptatea?<\/p>\n

„\u00aai Enoh era in varsta de saizeci si cinci de ani cand i s-a nascut Matusalem. \u00aai Enoh a umblat in caile domnului, dupa ce i s-a nascut Matusalem, trei sute de ani si a avut fii si fiice. Deci au fost toate zilele lui Enoh trei sute saizeci si cinci de ani. \u00aai fiindca Enoh umbla in caile domnului, nu s-a mai vazut, caci Dumnezeu l-a luat la sine” (Facerea, V, 21―24).<\/em>
\nMatusalem, fiul lui Enoh, a avut o sanatate de fier, nu alta! A trait in abstinenta sexuala 187 de ani si numai dupa asta si-a permis sa-l aduca pe lume pe Lameh al doilea. Apoi a mai trait inca 782 de ani, de asta data dand dovada de virilitate pana la sfarsitul vietii sale. Enoh, fiul lui Iared, a fost cel mai abil dintre toti: el nici n-a mai murit! Cum explica teologii asta?<\/p>\n

„Iar dupa ce oamenii au inceput sa se inmulteasca pe fata pamantului si li s-au nascut fete, Atunci au vazut fiii lui Dumnezeu ca fetele oamenilor sunt frumoase si si-au luat de neveste, din toate, pe acelea pe care si le-au ales. \u00aai a zis Domnul: «Nu va ramane duhul meu in oameni pururea, fiindca sant trup. Drept aceea zilele lor sa fie o suta douazeci de ani!» Iar in vremea aceea erau pe pamant uriasii, mai ales dupa ce fiii lui Dumnezeu intrara la fiicele oamenilor si le nascura fii. Acestia sant vitejii cei vestiti din vechime” \u00aai… a vazut domnul ca s-a inmultit rautatea oamenilor pe pamant si ca toata inchipuirea cugetelor inimii lor este numai si numai spre rautate in toata vremea…” (Facerea, VI, 1-5).<\/em>
\nE un pasaj foarte interesant care descrie o invazie a ingerilor pe pamant si aventurile lor amoroase cu fetele noastre. Biserica incearca sa ascunda acest fragment destul de incomod pentru dogma crestina, desi acesta descrie cauzele potopului: uriasii, fiii nelegitimi ai ingerilor cu pamantencele, dotati cu aptitudini supranaturale, au intrat in conflict cu ceilalti oameni. Pentru a curma aest masacru, Dumnezeu a decis sa porneasca Potopul. Evenimentul e descris mult mai bine in cartea lui Enoh, mentionata de primii crestini chiar in Biblie. insa, dupa secolul IV, clericii crestini au eliminat din Biblie aceasta carte tocmai din cauza acestor 4 versete suparatoare. Apropo, se pare ca din cauza asta ingerii au devenit ulterior eunuci, adica lipsiti de sex: pentru a evita orice alte aventuri amoroase cu oamenii.
\nin plus, in ciuda hotararii categorice a Domnului ca varsta maxima sa fie de 120 ani, Sem s-a incapatanat sa traiasca 600 de ani (Facerea, XI, 10―11), Arpacsad 438 de ani (v. 12―13), \u00aaelah 433 de ani (v. 14―15), Eber 464 de ani (v. 16― 17), Peleg si Reu fiecare cate 239 de ani (v. 18―21), Serug 230 de ani (v. 22―23), Nahor 148 de ani (v. 24―25), Terah 205 ani (v. 32).<\/p>\n

„\u00aai din toate vietuitoarele, din toata faptura, cate doua din toate sa bagi in corabie, ca sa ramana in viata cu tine; parte barbateasca si parte femeiasca sa fie! Din tot soiul de pasari si de dobitoace si din tot soiul de taratoare ale pamantului: cate o pereche din toate sa vie la tine ca sa ramana in viata. Iar tu ia cu tine din orice fel de hrana care e buna de mancat si adun-o in corabie, ca sa aveti de mancare voi si dobitoacele».(Facerea, VI, 13―22).<\/em>
\nDumnezeu ii spusese patriarhului sa nu ia cu el mai mult decat o pereche din fiecare specie de animale. in ultima clipa insa, Acesta a modificat programul:
\n„Din toate dobitoacele cele curate ia cu tine cate sapte perechi, parte barbateasca si parte femeiasca, iar din dobitoacele necurate cate o pereche, parte barbateasca si parte femeiasca” (Facerea, VII, 2).<\/em>”<\/p>\n

„\u00aai a inceput Noe sa munceasca pamantul si a sadit vie. \u00aai a baut vin si s-a imbatat si s-a dezvelit in cortul sau. \u00aai a vazut Ham, tatal lui Canaan, goliciunea parintelui sau si s-a dus sa le spuna celor doi frati ai sai, care erau afara. Atunci au luat Sem si Iafet o mantie si, punand-o amandoi pe umerii lor, au mers de-a-ndaratelea si au acoperit goliciunea parintelui lor, iar fetele lor erau intoarse, asa incat n-au vazut goliciunea parintelui lor” (Facerea, IX, 20―23).<\/em>
\nAsadar, Sem si Iafet s-au purtat respectuos, asa cum se cuvine sa se poarte niste fii de treaba care si-au vazut tatal beat. Ham, dimpotriva, s-a purtat ca un mitocan. \u00aai, bineinteles, blestemul nu s-a lasat mult asteptat; dar sa vedeti asupra cui a cazut:
\n„\u00aai s-a trezit Noe din betia lui si a aflat ceea ce ii facuse lui feciorul sau cel mai tanar. \u00aai atunci Noe a zis: «Blestemat sa fie Canaan! Sa fie robul robilor fratilor sai!». \u00aai a adaugat: «Binecuvantat sa fie domnul, Dumnezeul lui Sem, si Canaan sa fie robul lui! Dumnezeu sa dea intindere lui Iafet si sa locuiasca in corturile lui Sem, iar Canaan sa fie robul lui!»” (Facerea, IX, 24―27)<\/em>.
\nAsa a fost blestemat tanarul Canaan, cu toate ca el nu-si batuse de loc joc de bunicul sau. E de presupus ca Noe inca nu „se trezise” complet „din betia lui” cand a rostit blestemul. Cu toate acestea, Dumnezeu l-a confirmat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acest articol nu doreste sa jigneasca pe nimeni, el doar isi propune sa lanseze o dezbatere cat mai critica asupra acestui subiect ultra-delicat. in dependenta de interes, as putea reveni cu continuari. Ideea mi-a venit rasfoind o carte la acest subiect. Comentariile sunt deseori originale. Sper ca cele de mai jos sa fie combatute\/sustinute intr-o maniera cat mai diplomatica.<\/p>\n

“\u00aai a facut Dumnezeu taria cerului si a despartit apele care sunt dedesubtul tariei de apele care sunt deasupra tariei. \u00aai s-a facut asa. \u00aai a numit Dumnezeu taria cer; si a fost seara, si a fost dimineata: ziua a doua” (Facerea, I, 7―8).
\nPovestea aceasta cu apa de “deasupra” si de “dedesubtul” tariei oglindeste o eroare profunda a tuturor popoarelor primitive. intr-adevar, oamenii din vechime credeau ca cerul este masiv, tare, de unde si denumirea de “tarie”. Se presupunea ca de partea cealalta a tariei se afla un urias rezervor de apa, al carui fund este cerul. Astazi orice om cu carte stie ca ploaia provine din apa care se evapora de pe Pamant. intr-o vreme se credea insa ca ploaia este apa care curge din rezervorul acela de deasupra prin niste ferestre special facute in acest scop. Aceasta parere, care acum ne face sa zambim astazi, s-a mentinut multa vreme.
\n“Iar cand s-au implinit sapte zile, apele potopului au pornit pe pamant. in anul sase sute al vietii lui Noe, in luna a doua, in ziua a saptesprezecea a lunii, in ziua aceea tasnira toate izvoarele marelui adanc si stavilarele cerului se crapara” (Facerea, VII, 10―11).
\nDe aici se vede limpede ca Duhul Sfant staruia sa intareasca credinta ca exista un mare rezervor de cealalta parte a cerurilor care se goleste printr-un fel de ecluze.<\/p>\n","protected":false},"author":359,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1730"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/359"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1730"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1730\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}