Descoperiri arheologice in satul Tabara, raionul Orhei, Republica Moldova
\nPrezentare generala : Satul Tabara este o localitate inconjurata in mare parte de paduri si dealuri si e pozitionata la 18 km Vest de orasul Orhei.
\nLa 31 august 2001, fiind pe atunci student in anul intai la Facultatea de Filologie si Istorie, din cadrul Universitatii “Dunarea de Jos” din Galati, am sesizat in padurea din partea de Vest a satului o anumita configuratie a terenului ce mi s-a parut a fi locul unei foste fortificatii destul de vechi.
\nFacand o paranteza trebuie sa amintesc ca in anul 1971 in patrea de Est a satului, in punctual numit de localnici “Prisaca”, s-a efectuat o afanare mecanizata a solului, sapandu-se la adancimea de 1 m. Mecanicii agricoli au gasit atunci intamplator mai multe vestigii importante, dintre care se mai pastreaza si azi doar sase topoare. Aceste topoare sunt din trei perioade diferite: doua din ele fac parte din categoria topoarelor din piatra slefuita (Eneolitic, Cultura Cucuteni); alte doua sunt din categoria topoarelor cioplite din silex (perioada de tranzitie de la Neolitic la Epoca Bronzului, Cultura Amforelor sferice), dintre care unul se gaseste in faza primara\/grosiera, iar al doilea se afla in faza perfectionata\/definitiva; si ultimile topoare sunt doua celturi din bronz (prima perioada a fierului, faza Ha B1-2).<\/p>\n
Toate aceste topoare gasite intamplator m-au indemnat sa emit trei ipoteze:<\/p>\n
1. Punctul Prisaca (unde in prezent se intinde o vie) a fost populat cel putin in perioada 3700 i.d.Hr.–1000 i.d.Hr;<\/p>\n
2. Daca punctul Prisaca a fost populat, atunci fortificatia pe care am descoperit-o in 2001 isi gaseste motivatia si anume de a fi fost locul de retragere si aparare a dacilor in cazul unor eventuali atacatori.<\/p>\n
3. Intre punctual Prisaca si cetate (distanta dintre ele fiind de aproximativ 3,5 km) ar mai putea fi gasite urme ale vechilor culturi.<\/p>\n
Descrierea fortificatiei<\/p>\n
Sub aspectul formei si a pozitionarii in teren, se observa o forma a reliefului care a servit ca un plus de siguranta functiei militare propriu-zise. Cetatea se afla in padure si e inconjurata din trei perti de rapi adanci. De fapt in imprejurimile cetatii se afla o intreaga retea de rapi. Una dintre ele, care porneste de la cetate si tine pana la iesirea din padure, localnicii o numesc “Rapa sacai” (saca.< seaca). La capatul acestei rapi exista un loc care poarta numele de “Iazul lui Dumnezeu”. Cred ca denumirile de “Rapa sacai” si “Iazul lui Dumnezeu” sugereaza ca odata pe aici a fost totusi multa apa, element de care nu se poate lipsi nici o cetate. De altfel pe fundul rapilor ce inconjoara fortificatia se observa o umiditate marita pe tot parcursul anului.
\nAceste trei rapi i-u “oferit” cetatii trei versanti, dintre care cel sudic are aproximativ 100 de metri, iar versantii de Vest si de Est au cate 55 de metri. Lungimea terasei din cetate este de 120 de metri si latimea de 60 de metri. Valul de aparare a ramas bine pastrat datorita padurii. Lungimea sa numara 80 de metri. Santul valului de aparare are versantul dinspre cetate de 10 metri si versantul opus de 8 metri.<\/p>\n
Nota I<\/p>\n
La sfarsitul anului 2003 am anuntat Muzeul National de Istorie din Chisinau despre aceasta descoperire.
\nIn toamna anului 2004 cativa arheologi din cadrul Muzeului National (in frunte cu prof. dr. Mihai Onila) au efectuat 3 zile de sapaturi arheologice la fata locului cu scopul de a confirma sau nega existenta fortificatiei. Rezultatul cercetarii lor a dovedit ca aceasta este o cetate dacica.<\/p>\n
Nota II.<\/p>\n
Dupa aceasta cercetare de autentificare Muzeul National de Istorie din Chisinau s-a aratat dispus sa inceapa o cercetare aprofundata a cetatii prin dezvoltarea unor ample sapaturi arheologice, dar mai tarziu, cand va dispune de banii suficienti.
\nCu aceasta ocazie fac un apel catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si catre Ministerul Culturii si Cultelor din Romania pentru a se implica in cercetarea acestei descoperiri si in a acorda un sprijin Arheologiei din Republica Moldova.<\/p>\n
Vascan Ruslan | ruslan_vascan@yahoo.com
\nStudent la Facultatea de Litere si Teologie, din cadrul Universitatii “Dunarea de Jos”, Galati; masterat anul II, “Teoria si practica textului”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Descoperiri arheologice in satul Tabara, raionul Orhei, Republica Moldova Prezentare generala : Satul Tabara este o localitate inconjurata in mare parte de paduri si dealuri si e pozitionata la 18 km Vest de orasul Orhei. La 31 august 2001, fiind pe atunci student in anul intai la Facultatea de Filologie si Istorie, din cadrul Universitatii […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1760"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1760"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1760\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1760"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1760"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1760"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}