{"id":260,"date":"2005-11-24T11:01:03","date_gmt":"2005-11-24T09:01:03","guid":{"rendered":"\/?p=260"},"modified":"2005-11-24T11:19:26","modified_gmt":"2005-11-24T09:19:26","slug":"unirea-basarabiei-cu-romania-mit-sau-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=260","title":{"rendered":"Unirea Basarabiei cu Romania: mit sau realitate?"},"content":{"rendered":"

Motto: “Identitatea e ca si maseaua. Devine o problema doar atunci cand te doare”.
\nIn urma conferintei “Basarabenii si rolul lor in intregirea neamului romanesc” desfasurata pe 17 noiembrie a.c. la Bucuresti vreau sa-mi exprim punctul de vedere vis-à-vis de temele abordate si afirmatiile facute de comunicatorii evenimentului.
\nPe parcursul celor aproximativ sase ore de dezbateri, Romania a fost acuzata in repetate randuri de neimplicare in problemele cu care se confrunta R. Moldova. Nu pot sa fiu de acord cu aceste acuzatii in totalitate.
\nIn primul rand, statutul meu de student basarabean in Romania si propriile-mi impresii despre romani si Romania din ultimii sapte ani, nu-mi permit sa accept aceasta acuzatie. Daca Ministerul Educatiei din Bucuresti ar fi dovedit dezinteres nu stiu daca s-ar mai fi acordat burse de studiu in ultimii ani, tinand cont de barierele impuse de conducerea de la Chisinau si declaratiile presedintelui Vladimir Voronin privind “exodul mintilor lucide” din R. Moldova in Romania.
\nO data admis la studii in tara, Romania ofera multe facilitati studentului basarabean: bursa de 50$ (nu foarte mare daca ne raportam la preturi, dar e totusi o sursa de venit sigura si care nu implica obligativitatea unei anumite medii anuale), cazare gratuita, etc.
\nStudentii basarabeni – imaginea R. Moldova in centrele universitare romanesti, pot fi impartiti in cel putin doua categorii: cei care doresc sa se integreze in mediul studentesc romanesc si fac eforturi in acest sens si ceilalti – care se autoizoleaza sau comunica mai putin cu “romanii”.
\nSunt de acord, o anumita diferentiere intre “romani” si “basarabeni” exista. Aceasta vine din partea ambelor parti: noi ne autoizolam din comoditate, ne limitam la “cercul nostru stramt” (dar destul de larg cateodata), ei – poate din aceeasi comoditate sau din cauza barierelor de comunicare care dispar, partial sau total, in momentul in care ambele parti sunt dispuse sa comunice.
\nExista si o anumita eticheta de “student basarabean”, existenta careia ma deranjeaza, dar pe care, personal, cred ca am reusit sa o inlatur.
\nDupa 1989, in ciuda greutatilor cu care se confrunta Romania si a atitudinii, uneori ostile, din partea conducerii de la Chisinau, institutiile statului roman au sprijinit R. Moldova pe plan economic, cultural, educational, diplomatic. R. Moldova a figurat in toate programele strategice ale Romaniei, in cadrul lucrarilor OSCE, Consiliului Europei, cat si in cazul negocierilor de aderare la NATO si UE.
\nIn perioada 1994-1998, o data cu venirea la putere a guvernarii agrar-democrate, relatiile Chisinau – Bucuresti au fost deteriorate. Cu toate acestea, relatiile dintre romanii de pe ambele maluri ale Prutului au continuat, elevii si studentii basarabeni au beneficiat de burse de studiu, donatii de carte, programe culturale, etc.
\nIn 1998 relatiile de colaborare renasc si are loc o reincalzire a raporturilor la nivelul institutiilor statului. Dar, perioada “renasterii” n-a durat decat pana in 2001, atunci cand comunistii de la Chisinau au castigat alegerile parlamentare. In toamna anului 2001 “raceala” relatiilor a atins cote maxime, iar “romanofobia” a devenit un fel de doctrina de stat in R. Moldova.
\nIn octombrie 2001, ministrul moldovean de justitie Ion Morei a acuzat Romania de tendinte expansioniste, de promovarea unor actiuni de subminare a suveranitatii R. Moldova si de ingerinta directa in afacerile interne ale republicii. In timp ce conducerea comunista de la Chisinau adresa noi acuzatii la adresa Romaniei, ministrul de externe Mircea Geoana propunea o strategie care sa puna capat tensiunilor prin consolidarea relatiilor economice moldo-romane si sprijinirea eforturilor de integrare europeana a R. Moldova. Propunerea n-a fost acceptata de autoritatile moldovenesti.
\nIn primavara anului 2002, presedintele Vladimir Voronin si premierul Vasile Tarlev vin cu o serie noua de declaratii dure la adresa autoritatilor romanesti, invinuind Romania de amestec in politica interna a R. Moldova.
\nToate aceste acuzatii, venite din partea conducerii comuniste de la Chisinau, au avut efecte negative atat asupra relatiilor diplomatice, cat si asupra relatiilor economice.
\nIn cadrul aceluiasi simpozion “Basarabenii si rolul lor in intregirea neamului romanesc” au fost criticate declaratiile unor demnitari romani si unele articole, cu tenta negativa, publicate in presa din Romania in ultima perioada, in timp ce articolele cu tenta neutra sau pozitiva au fost date uitarii.
\nAstfel, “Evenimentul Zilei” din 22 ianuarie 2005 scrie despre prima vizita oficiala a presedintelui Traian Basescu la Chisinau, unde “discutiile dintre delegatii s-au axat pe integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana si pe sprijinul pe care Romania poate sa-l acorde in acest sens. Traian Basescu a asigurat ca Romania va fi un avocat in favoarea progreselor catre Vest”. Prin vizita sa la Chisinau, Basescu a dezghetat practic relatiile Romaniei cu Republica Moldova, paralizate dupa venirea la putere, in 2001, a comunistilor.
\nApropo de interesul mass-media din Romania si “dezinteresul” autoritatilor de la Bucuresti, cotidianul “Adevarul” din 29 iunie 2005 scrie ca “presedintele Traian Basescu a condamnat ferm Tratatul Ribbentrop-Molotov. Presedintele Romaniei se inclina cu respect in fata oamenilor care au trebuit sa invete sa traiasca zilnic cu suferinta – de la cea a separarii de familie la cea a dezradacinarii de limba si de neam”.
\n“Basescu si-a exprimat regretul ca, in anul 1992, Romania s-a retras de la masa tratativelor privind solutionarea problemei transnistrene, dar statul roman va recupera prin sprijinul pe care il va acorda de acum inainte Republicii Moldova pentru solutionarea acestui conflict”, scrie cotidianul “Ziua” din 26 septembrie 2005. „Problema transnistreana este o problema in care Moldova a primit si va continua sa primeasca cel mai mare sprijin posibil, atat cat Romania poate da, in toate institutiile internationale”, a declarat in acelasi context, seful statului roman.
\n Traian Basescu a promis de asemenea ca Romania va sprijini eforturile pe care le face Republica Moldova in vederea integrarii in Uniunea Europeana.
\nDesi simpozionul a avut loc la doar o zi dupa vizita oficiala a primului-ministru al R. Moldova la Bucuresti, nimeni dintre invitatii prezenti nu a mentionat aspectele cooperarii economice bilaterale abordate in cadrul intalnirii dintre premierul R. Moldova, Vasile Tarlev si presedintele Romaniei, Traian Basescu. Seful statului roman a dat asigurari ca Romania va sprijini R. Moldova cu energie electrica.
\n In cadrul aceleiasi vizite oficiale, primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu a declarat ca autoritatile romane vor intreprinde toate demersurile pentru ca formalitatile de obtinere a vizei de catre cetatenii Republicii Moldova sa fie mult simplificate.
\nIn ceea ce priveste conflictul transnistrean, premierul Tariceanu a declarat ca “solutionarea problemei transnistriene trebuie sa aiba la baza principiul respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova. Aceasta va fi pozitia noastra, care este in concordanta cu interesele Republicii Moldova. Sunt convins ca prin eforturile comune se va putea ajunge cat mai curand la o solutionare pozitiva”.
\nSpre dezamagirea mea, simpozionul nu s-a finalizat cu nimic concret. Nici unul dintre invitatii care au vorbit nu a venit cu o strategie viabila, cu un plan de actiune.
\nAstazi Moldova a devenit o bucata de tara ai carei cetateni se afla intr-o criza de identitate. Desi s-a afirmat ca basarabenii din R. Moldova sunt la a doua trezire si ca acestia doresc unirea cu Romania si implicit, integrarea in UE, la alegerile din 6 martie 2005, au castigat tot comunistii. <\/p>\n

Cristina Rotaru <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: “Identitatea e ca si maseaua. Devine o problema doar atunci cand te doare”. In urma conferintei “Basarabenii si rolul lor in intregirea neamului romanesc” desfasurata pe 17 noiembrie a.c. la Bucuresti vreau sa-mi exprim punctul de vedere vis-à-vis de temele abordate si afirmatiile facute de comunicatorii evenimentului.<\/p>\n","protected":false},"author":43,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/260"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/43"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=260"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/260\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=260"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=260"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=260"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}