Inainte de a posta aceasta scrisoare am vazut mini-disputele pe
\nmarginea zilei romanilor de pretutindeni. Chiar daca ar fi fost o
\npropunere a PSD-ului mi se pare ne constructiv ca ideile bune sa le
\nrespingem din start. Asa s-a intamplat de fiecare data cand s-au
\nschimbat puterile in tara si fiecare a inventat roata si a luat-o de
\nla capat, pe motivul ca ceea ce se facuse pana atunci fusese
\nal „celorlalti”. Vanatoarea asta de vrajitoare trebuie sa inceteze si
\nsa mergem mai departe preluand lucrurile bune de la fiecare. Nu cred
\nca celelalte popoare au procedat asa si apelul nostru la unitate vine
\nsa sustina inca o data nevoia unei coeziuni in proiecte cu adevarat
\nimportante.
\nDesteapta-te romane, oriunde te-ai afla!!!!<\/p>\n
Scrisoare deschisa de Ziua Nationala a Romaniei<\/strong><\/p>\n Dragi romani de pretutindeni,<\/p>\n Idealul de unitate al romanilor de la 1918 a facut posibila Unirea Consiliul director al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Inainte de a posta aceasta scrisoare am vazut mini-disputele pe marginea zilei romanilor de pretutindeni. Chiar daca ar fi fost o propunere a PSD-ului mi se pare ne constructiv ca ideile bune sa le respingem din start. Asa s-a intamplat de fiecare data cand s-au schimbat puterile in tara si fiecare a inventat roata si […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/282"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=282"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/282\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=282"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=282"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=282"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\ncea Mare si reintregirea nationala. La 15 ani de la Revolutie,
\nunitatea romanilor, in special a celor de pretutindeni este o dorinta
\ncu greu de realizat.
\nDe ce nu este posibil acest lucru? De ce inca nu reusim sa ne adunam
\nca cei de la 1918 in jurul unor idealuri nationale? Cine poate fi
\ntras la raspundere? Sunt doar cateva din intrebarile la care cu totii
\nar trebui sa reflectam in aceasta zi de sarbatoare nationala.
\nExemplul pe care ni l-au lasat in istorie politicienii vremurilor de
\nglorie ai Romaniei ar fi putut constitui un calapod de urmat pentru
\nvalul de diletanti intrati in politica romaneasca post decembrista.
\nCa in multe situatii din istoria noastra recenta, intelectualitatea a
\nstat retrasa, timida, si doar a observat ceea ce se intampla in
\nsocietate, fara a mai avea curajul reactiei.
\nProcesul comunismului roman este cerut de din ce in ce mai mult. Pe
\nmasura ce se aduna mai multe si se ingroasa randurile, se astupa
\nurechile care ar trebui sa auda. Au existat oferte la nivelul
\nstatului, din partea unor romani care doresc sa ajute personal,
\nfinanciar, ca perioada neagra a Romaniei sa nu se mai repete si ea sa
\nfie cunoscuta si generatiilor mai tinere, prin infiintarea unui muzeu
\nal terorii comuniste, unde sa se gaseasca tot ce trebuie sa stie,
\npentru a nu se repeta istoria. Liniste! Nimeni nu pare interesat sa
\ndezgroape mortii.
\nDiaspora este divizata. Pe langa divizarea naturala ce exista intre
\ngeneratiile de emigranti romani si motivele care i-au determinat pe
\nfiecare sa aleaga calea exilului, a crescut la umbra unui sistem
\ndiabolic, pus la punct cu minutiozitate de fostul serviciu extern
\nromano-stalinisto-comunist, dezbinarea organizata. Nu demult s-a
\nrecunoscut oficial si cu cinism ca ceea ce a realizat Ceausescu
\nimpotriva Diasporei romane, pe principiul „divide et impera”, nu a
\nrealizat nici macar KGB-ul! Si asta spusa de un general care a condus
\npolitia politica externa a lui Ceausescu. Cum s-a cerut deconspirarea
\npolitiei politice interne, tot asa, unele asociatii din tara, din
\nDiaspora si fosti detinuti politici care au ales calea amara a
\nexilului, au cerut indreptatit sa se purceada si la deconspirarea
\npolitiei politice din exterior. Liniste si la acest capitol!
\nRomanii din jurul granitelor se lupta cu pastrarea identitatii de
\nzeci de ani. Dupa ’89 au fost incercari de a-i ajuta si chiar s-a si
\nrealizat ceva destul de anemic, in conditiile in care state vecine,
\nprecum Ungaria, au avut permanent o politica deschisa si ofensiva
\npentru sprijinirea maghiarilor din jurul granitelor. La acest moment
\nchiar ii sprijina sa treaca prin Parlamentul de frisca roman, o lege
\na minoritatilor nationale, antiromanesca, anticonstitutionala si
\nantieuropeana. Au lobby, au dorinta si au vointa sa puna Romania pe
\nmasa de joc si sa o imparta dupa bunul plac. Dorinta romanilor
\nautohtoni din jurul actualelor frontiere de a-si pastra traditiile,
\nreligia si neamul este insa indirect proportionala cu lipsa de
\ninteres a institutiilor statului, pline de novici in ale istoriei
\ntrecute si recente a Romaniei, care nu au notiunea de interes
\nnational si de neam. Au primat de multe ori pentru acestia interesul
\nde grup, pastarea unei bune vecinatati, nestirbirea relatiilor cu
\ntarile „vecine si pretine”. Cand istoria ne spune clar cat de
\nprietene ne-au fost tarile vecine, cate pasaje contine existenta
\nnoastra in aceste plaiuri in care am fost nevoiti sa ne aparam de
\nacesti „prieteni”, alesii nostri aleg sa plece vasal capul. In
\nschimbul ofensivei, politica romaneasca externa a ales defensiva, a
\nales nepasarea si comoditatea. Pe alocuri marsavia! Semnarea unui
\ntratat cu Ucraina cand nici macar nu se punea problema unei astfel de
\nintelegeri, a fost o a doua renuntare la romanii din Bucovina. Nici
\nnoua putere nu a fost capabila sa denunte acest tratat, nici cea care
\ni-a precedat. De ce? Ar trebui trasi la raspundere niscai
\nresponsabili! Intr-o Europa ce se zbate intre modelul german al
\nfederatiilor pe criterii etnice si modelul francez al natiunilor,
\nunii politicieni romani, straini de neamul romanesc, opteaza prin
\nactiuni, pentru modelul german, cel mai pagubos pentru orice natiune
\ncare compune marea familie europeana. Francezii nu il vor accepta
\nniciodata si am vazut ce se poate intampla intr-un stat democratic,
\ntraditional, parintele Uniunii Europene.
\nAm asistat dupa alegerile de anul trecut la o dorinta de revigorare a
\nrelatiilor cu cel de-al doilea stat romanesc – Basarabia. La nivel
\ndeclarativ insa, pentru ca in planul sprijinului efectiv ce ar fi
\nputut si trebuit sa vina din partea institutiilor abilitate, acesta a
\nfost egal cu zero. Ziarele si revistele romanesti nu isi gasesc
\ndrumul spre tarabele chioscurilor de ziare. Redactiile romanesti nu
\nfac fata atacului mass-mediei ruse sau rusofone cvasiprezenta de-a
\nlungul si de-a latul Basarabiei. Democratia nu ajunge in cele mai
\nascunse catunuri, la alegatorii care se prezinta cu regularitatea
\nceasornicului si voteaza ceea ce li se spune. Limba romana isi
\ntraieste ostenita ultimele clipe sub obrocul cizmei ruse si a
\nindiferentei tarii mame. Intelectualitatea romanesca din Basarabia se
\nzbate intre emigratie si intrigi, jocuri de culise si dezbinare.
\nRomanii din strainatate ramasi cu sufletul acasa si vadit mai in tema
\ncu istoria Romaniei decat cei pe care ii aleg din patru in patru ani,
\npun problema unirii celor doua state. La Bucuresti domneste linistea!
\nDe ce avem nevoie acum de Basarabia, saraca si ostenita? De la
\nChisinau vin acelasi gen de mesaje: de ce sa ne unim acum cand
\nRomania are probleme si nu reuseste nici la ea acasa sa si le
\nrezolve? Ar putea fi indreptatite, pe de-o parte, aceste temeri:
\nromanii de acasa nu sunt informati, nu cunosc istoria, nu ii mai
\nintereseaza ce se intampla in ograda vecina pentru ca s-a dat
\nstartul, dupa ’89, la individualism si ignoranta. De cealalta parte,
\ndaca ar fi sa consideram numai participarea basarabenilor la
\ndiversele intruniri din tara, simpozioane, seminarii, scoli de vara,
\nunde afla cum statul roman nu este capabil sa se apere nici din
\ninterior, ca romanii din Harghita si Covasna sunt la fel de oropsiti
\nca cei din jurul granitelor, ca nu exista interes pentru promovarea
\nvalorilor nationale, ca invatamantul romanesc se zbate in mizerie,
\ntemerea e la fel de inteligibila. Nici aici si nici acolo nu exista o
\nefervescenta unificatoare insa mesajele politicienilor romani de pe
\nambele maluri ale Prutului vin sa sprijine ideea unei intalniri in
\nrandul Uniunii Europene la care, o data, va adera si Basarabia. Prea
\ndeparte pentru generatiile care au asteptat sa retraiasca bucuria
\nreunirii, dupa caderea blocului sovietic. Prea aproape pentru
\ngeneratiile care nu mai inteleg nimic din ceea ce-i inconjoara. Prea
\npericulos pentru cei care ar putea pierde situatia de sub control.
\nDe ce Diaspora noastra nu e unita? Am incercat de multe ori sa ne
\nimaginam doar, ca intr-un vis frumos, ce ar fi insemnat pentru
\nRomania sa aiba o emigratie unita care sa actioneze pentru interesele
\nnationale romanesti. Ca un balon de sapun acest vis este repede
\nimprastiat de realitate. Patru decenii de dezbinare nu pot fi stersi
\nnci cu cea mai mare buna-vointa insa nici macar nu se incearca. Dupa
\n15 ani nu se gaseste un numitor comun, macar imaginea tarii, care
\nreprezinta si imaginea fiecarui roman in lume, cartea lui de vizita,
\nnu reuseste sa-i adune la aceeasi masa pe „cei vechi” cu „cei noi”.
\nNu sunt de blamat nici unii, nici altii. Unora li se trage din
\nexperienta avuta cu extensiile masinii represive comuniste trimisa pe
\nurmele lor, celorlalti li se trage din proastele obiceiuri dobandite
\nacasa si luate cu grija in bagaj, ca pe o comoara de nepretuit.
\nImaginea Romaniei in lume are insa de suferit mereu. In tara aceasta
\na devenit in ultima vreme o afacere pentru cei care au descoperit ca
\npe fondul unei lipse de strategie nationala de imagine externa, se
\npoate pescui cu folos. Se fac seminarii, se discuta numai si in mai
\ntoate cazurile, rezultatele acestor intrevederi intarzie sa apara. Se
\nignora insa permanent factorul uman si resursa incredibila pe care o
\nreprezinta personalitatile romanesti afirmate pretutindeni in lume.
\nIn timp ce alte state le acorda recunoastre nationala, le folosesc
\npentru promovarea politicilor externe, se mandresc cu ele si cu
\nfaptul ca, desi devin cetateni ai tarilor de adoptie, raman cu
\nsufletul aproape de tara mama, la Bucuresti domneste implacabila
\neterna liniste!
\nNoile demersuri pe care le face Romania pentru aderarea la Uniunea
\nEuropeana au creat o noua patura de emigratie – cea plecata temporar,
\nla munca. Cu nevoi aparte, cu o dorinta marita de a deveni cat mai
\nrepede cetateni europeni, cu o experienta in campul muncii, si nu
\nnumai, pe care apoi o importa in tara, acestia sunt cei care aduc
\nanual acasa, milioane de euro iar estimarile oficiale releva faptul
\nca transferurile financiare ale acestora sunt echivalente cu 5% din
\nPIB. Acestia au nevoie de diplomati romani in misiunile diplomatice
\ncare sa ii reprezinte, care sa ii ajute. Au nevoie de institutii in
\ntara care sa inteleaga situatia lor si sa-i sprijine respectuos.
\nDatorita acestei noi categorii de emigratie, Romania nu are o rata a
\nsomajului foarte mare si tot datorita lor nivelul de trai din zonele
\nde provenienta ale acestora creste de la an la an. Munca in
\nstrainatate si apoi investitiile in zonele de origine, apropie satele
\nromanesti, unele, evident, de standardele europene. In vara acestui
\nan reprezentanti ai acestora au avut ocazia sa se planga
\nautoritatilor ca li se pun bete in roate la misiunile diplomatice
\nromanesti si ca in tara sunt tratati necorespunzator. Autoritatile au
\npreferat linistea!
\nMinisterul Afacerilor Externe roman a operat anemice schimbari si s-a
\noprit. A obosit de atata reforma. Primenirea promisa, in interesul
\nunei imagini mai bune a Romaniei in lume, cu diplomati tineri si
\nscoliti dupa noile necesitati, intarzie sa apara. Misiunile
\ndiplomatice servesc de pensiuni, pe banii contribuabililor romani,
\npentru diferite persoane carora trebuie sa li se multumeasca pentru
\nceva. Intrebati la inceputul anului trecut, prin sondaj, unii
\ndiplomati au raspuns ca nu au nevoie de pregatiri deosebite, ca se
\npoate face diplomatie si daca esti inginer sau mecanic auto. Foarte
\nbine, insa la ei acasa si nu pe bani publici! Incompetenta se taxeaza
\nacum mai mult ca oricand, intr-o epoca a comunicarii in care daca nu
\nai grija ce imagine promovezi, vor avea altii grija sa ti-o faca.
\nSunt de notorietate publica atacurile directe la imaginea Romaniei in
\nlume, iar la M.A.E. e liniste si pace!
\nCe ne-om face cu atata liniste! Ne-o trebui iar o generatie de
\nsacrificiu, sau mai multe, pana cand vom dobandi acel spirit civic
\ncare sa ne faca sa reactionam la orice nedreptate. Romanul este
\nrecunoscut pentru anduranta lui la suferinta insa sunt alte vremuri
\nacum si alti actori in scena. Sau poate nu? In tot cazul, in aceasta
\nzi de bucurie nationala ii vom multumi lui Dumnezeu ca inca existam
\nca neam si il vom ruga sa aduca romanilor ceea ce a adus la 1918:
\nunitate!
\nLa multi ani acolo unde va aflati si nu uitati ca Romania exista
\nacolo unde exista si o inima de roman!<\/p>\n
\nPretutindeni
\n1 decembrie, anul de gratie 2005<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"