{"id":2988,"date":"2007-09-24T09:55:05","date_gmt":"2007-09-24T06:55:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=2988"},"modified":"2007-09-26T00:30:54","modified_gmt":"2007-09-25T21:30:54","slug":"paul-goma-acuzat-de","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=2988","title":{"rendered":"Paul Goma acuzat de antisemism"},"content":{"rendered":"<p><strong>Acest articol reprezinta o reactie a comunitatii evreiesti din Moldova la &#8221;Saptamina rosie&#8221; de Paul Goma.<\/strong><\/p>\n<p><em>&#8220;Saptamina rosie&#8221; &#8220;hit&#8221; in continuare?<\/em><\/p>\n<p>\u00aai de aceasta data salonul international de carte desfasurat la Biblioteca nationala nu s-a s-a lipsit de o oarecare doza de amar. Cum ar mai putea califica comunitatea noastra vinzarile insistente ale aceleiasi carti de Paul Goma &#8222;Saptamina rosie 28 iunie- 3 iulie 1940 sau Basarabia si evreii&#8221;? Nu o singura data si destul de clar ne-am exprimat pe marginea acestui subiect &#8211; si trei ani in urma <!--more-->cind editura &#8222;Museum &#8222; (director Iurie Colesnic) a publicat aceasta lucrare pseudoistorica tendentioasa in doua tiraje si care a aparut in librariile capitalei, iar mai tirziu unul din deputati (!) repartiza publicatia scandaloasa in scolile din sudul republlicii. Ultimii citiva ani in patria istorica a celebrului autor basarabean, stabilit de ceva vreme in Franta, a fost impusa acceptarea oficiala a Holocostului.La aceasta tema in Romania s-au publicat carti bazate pe argumente istorice, care dezvaluie adevarul despre genocidul romilor si al evreilor pe timpul dictaturii lui Antonescu. Dar nici una dintre aceste carti nu o veti putea gasi pe rafturile librariilor. Cercetatorul Iziaslav Levit, stabilit in SUA, a dat un raspuns interpretarilor rautacioase ale lui Goma, dar unde e acum brosura sa modesta? Poate doar in biblioteca evreiasca. in schimb eseul lui Goma, spre deosebire de literatura serioasa cu referinta la Holocost pe teritoriul tarii noastre, am putea spune ca se bucura de un succes comercial chiar. Autorul, preferat nu doar in colectivele intelectualilor autohtoni, intr-adevar poseda darul de a scrie expresiv, captivind cititorul, stiind a evita argumentele banale. Dar si tema insasi este mai mult decit distractiva! Cine in zilele de azi va citi de buna voie istoria exterminarii evreilor pe teritoriul Basarabiei, Bucovinei si al Transnistriei? Poate unii dintre ai nostri care si fara carti stiu cum a fost. La Paul Goma ungiul de aboradre este mai original: daca evreii au fost pedepsiti, tot din propria cauza. Pentru ca nu s-au purtat cum se cuvine cu soldatii romani retrasi. Fiti de acord, unui cititor emancipat o astfel de intorsatura pare a fi mult mai interesanta. in polemicile de pe unele site-uri moldovenesti tineretul face referinte la &#8222;argumentele&#8222; lui Goma din &#8222;Saptamina rosie&#8230;&#8221; Unde e cererea acolo si oferta. De aceea la deschiderea salonului de carte putea fi procurata atit prima editie a acestui &#8222;hit&#8221; cit si cea de a doua, chiar si a treia &#8211; poligrafic destul de atragatoare. Important este faptul ca putea fi procurata la un pret destul de modest &#8211; de la 15 la 30 lei. (\u00aai asta la un eveniment coordonat de Ministerul culturii si al invatamintului din RM, cu aportul Biroului Informational European la Chisinau, dedicat celei de a 175-a aniversare a Bibliotecii nationale!)<\/p>\n<p>Uimitor! Pe rafturile librarilor capitalei aceasta tema arzatoare este tratata doar in &#8222;Saptamina singeroasa&#8221; , care apare in mai multe locuri concomitent. Vazind in citeva variante opera scandaloasa a lui Goma, intreprinzatorul Arcadie Barg a ramas indignat. A fost intrebat atunci cine este el de fapt si daca are concluziile expertilor ca aceasta carte este intr-adevar antisemita? Daca la prima aparitie a &#8222;eseului&#8221; la adresa acestuia am reactionat doar noi, de aceasta data conducerea congresului evreiec din Moldova s-a adresat Procuraturii generale. Un astfel de caz a mai avut loc in Chisinau cind se vindeau pe larg &#8222; Protocoalele inteleptilor sionisti&#8221; publicate in Rusia. Raspindirea unor astfel de conceptii contrazice legea RM despre &#8222;Controversele activitatii extremiste&#8221; Este clar ca editorii si propagandistii cenceptiei iudofobice a lui Goma vor intimida libertatea cuvintului, a dreptului democratic la exprimarea punctului propriu de vedere. Scandalul le va crea chiar mai multa publicitate. Concomitent &#8222;gomofilii&#8221; vor exprima apartenenta sa la valorile romanesti specifice, care pina in prezent au ramas actuale pentru o parte din intelectualii din Chisinau. Probabil, o buna parte din cei ce cu placere editeaza si citesc &#8222; Saptamina rosie&#8221;, impartasesc punctul de vedere al autorului. Repetam: prin nici o dovada solida nu au fost descoperite argumente documentate a faptului ca dezarmatii iudei basarabeni se rafuiau fara mila cu inarmatii soldati romani. Da, dupa un deceniu de umilinta si batjocura evreii (avind tot dreptul moral!) scuipau pe urmele soldatilor in retragere si evacuare grabita peste Prut. Putem oare considera adecvata sau exagerata &#8222;pedeapsa&#8221; pentru un asemenea comportament caruia numai dupa un an i-a urmat o exterminare fara mila a zecilor de mii de copii, femei, batrini? Tactica unui asemenea genocid a fost pe larg aplicata de fascistii romani si pe alte teritorii pe care nu le paraseau cu succes in vara anului 1940. Ardoarea cu care Goma a justificat calaii este bazata pe un mit iudofob foarte comod. Nu au avut loc nici un fel de agresiuni la adresa evreilor, pentru care acestia au trebuit sa plateasca un pret atit de mare. Dar nenumaratele si groaznicele exterminari ale poporului pasnic pe teritoriul tarii noastre in timpul celui de al II-lea razboi mondial sint argumentate prin nenumarate cercetari credibile, realizate si la Bucuresti. Oponentii ne-ar putea acuza de limitare dictata de o apartenenta nationala, de o suparare patologica. Dar este oare acest lucru caracteristic evreilor intr-o masura mai mare decit celorlati, mai ales atunci cind e vorba de literatura artistica, scriitori, care nu l-au agreat prea tare pe frate? Putin probabil. Un exemplu mai convingator: majoritatea confratilor nostri au fost si au ramas amatori inflacarati ai oprei lui Dostoevski, iar unii chiar si cercetatori devotati ai operei sale. Capitolul cinci nu ne impedica sa deosebim griul de neghina, mai ales atunci cind e vorba de cartile lui Vasile Rozanov, si ale colaboratorilor Chut Gamsun, Vasile Belov, Victor Astafiev, Alexandru Soljenitin si multi altii. Vom afirma cu deplina cunostinta de cauza, ca poezia lui Octavian Goga este apreciata de cunoscatorii si amatorii llimbii romane, si sintem siguri ca nu era neaparat ca acestui fascist-antisemist sa-i fie instalat monument in parcul central. La fel nu a fost neaparat sa fie numita si strada cu numele sau. in ceea ce priveste opera lui Paul Goma, acesta se bucura de atentia publicului si in Moldova. Iar daca societatea noastra, care pretinde la europenizare, ar fi fost cu adevarat toleranta, atunci desigur ar fi ajuns la ideea ca anume acest eseu al maestrului nu este corect si chiar e inadmisibil sa fie raspindit in scoli, sa se vinda la biblioteca nationala si librarii. \u00aai iar le vom spune lucrurilor pe nume. Raspindirea unor asemenea lucrari nu este altceva decit o foarte vestita in Europa negare a Holocostului. Este o neglijare a memoriei victimelor sale, o incercare de a-i spala pe calaii romani, care nu doar in anii 30 au tradat las evreii &#8211; concetatenii sai, dar si au distrus (la inceputul anilor 40) mai mult de 300 mii de &#8222;jidani&#8221;pe teritoriul supus &#8222;conducatorului&#8221;, dar si pe ai sai romani, de doua ori mai mult. Talentul lui Paul Goma face si mai nociv indoielnicul sau &#8222;fantasy istoric&#8221;. &#8222;Eseul&#8221; trezeste sentimente negative fata de evrei, ii justifica pe ucigasii acestora, precum si genocidul ca fenomen, incurajeaza revansismul, nationalismul, xenofobia. La salonul de carte pe ici colo este expusa si alta literatra &#8222;la tema&#8221;, dar nu pe rafturile &#8222;moldovenesti&#8221;. \u00aai, desigur, de un alt continut. in germana, spre exemplu, putem gasi o carte documentara din patru volume despre relatiile dintre evrei si germani pina in anul 1945; o culegere despre viata comunitatii evreiesti in prezent in Germania, cit si o carte destinata iudeilor emigrati din faterland dupa 1933. Oameni plictisitori sint germanii: ascultatori de lege, se mindresc prea putin cu trecutul lor glorios fascist si chiar se rusineaza de el. Prin urmare toate acestea ii incurca sa vada lucrurile mai larg si sa simta (spre deosebire de unii editori locali ) conjunctura pietii cartii. Ar fi bagat &#8222;Agendele false ale lui Hitler&#8221; sau veritabila &#8222;Main campf&#8221;: la sigur unii dinte vizitatori ar fi fost placut surprinsi! Ar fi cumparat cu placere, chiar necunoscind limba germana&#8230; Ilie Marias<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Acest articol reprezinta o reactie a comunitatii evreiesti din Moldova la &#8221;Saptamina rosie&#8221; de Paul Goma. &#8220;Saptamina rosie&#8221; &#8220;hit&#8221; in continuare? \u00aai de aceasta data salonul international de carte desfasurat la Biblioteca nationala nu s-a s-a lipsit de o oarecare doza de amar. Cum ar mai putea califica comunitatea noastra vinzarile insistente ale aceleiasi carti [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":636,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[10,9],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2988"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/636"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2988"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2988\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2988"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2988"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2988"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}