{"id":3059,"date":"2007-10-11T19:06:00","date_gmt":"2007-10-11T16:06:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=3059"},"modified":"2007-10-12T10:03:23","modified_gmt":"2007-10-12T07:03:23","slug":"despre-ntlnirea-la-strasbourg-cu-madam-macovei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=3059","title":{"rendered":"Despre &#238;nt&#238;lnirea la Strasbourg cu Monica Macovei&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>Dupa ce a studiat dreptul in Bucuresti a lucrat la procuror si avocat. S-a angajat in lupta pentru democratie ca presedinta a unei asociatii pentru drepturile omului intre 2001 si 2004 ca mai apoi sa devina ministru al Justitiei. Singurul portofoliu detinut de o persoana ne-membru de partid din cabinetul Tariceanu. S-ar parea ca e statutul perfect pentru un functionar in justitie.<br \/>\nMacovei a facut din start o distinctie, care nu este insa una de esenta, ci mai degraba de mediu si actori, dintre coruptie in sens larg si coruptie politica.<br \/>\nUltima afecta cica cel mai mult credibilitatea Romaniei in ajun de integrare si se spune ca aceasta din urma a survenit in mare parte din meritul ministrei  in efortul de a combtae coruptia de inalt nivel.<br \/>\nA criticat ordonantele de urgenta si modul <!--more-->lor de aplicare chiar daca sunt legiferate prin constitutie. O ordonanta de urgenta intra in vigoare a doua zi. Pana cele doua camere ale parlamentului accepta sau resping reglementarea guvernamentala pot trece ani. Efectele ordonantei fiind imediate sunt, respectiv, greu reparabile pana la decizia parlamentului. Cu toate ca prin natura si insasi denumirea lor, ordonantele de urgenta ar trebui sa intervina in conditii exceptionale, guvernul si-a facut o obisnuinta vicioasa, cotidiana de a se imixtia si de a-si apropria prerogative largite, incalcand astfel principiul separarii puterilor in stat si afectand esenta democratica a actului guvernarii, ce devine in cazul dat abuziv.<br \/>\nLegile cu destinatie speciala, un alt specific juridic romanesc, plodite sa protejeze interesele grupurilor economice au reprezentat si ele obiectul dezaprobarii fostului oficial. A facut tutul PNA si a reactiilor oamenilor politici fata de actiunile si procesele intentate de parchet.<br \/>\nIn conditiile in care din 2004 11 parlamentari si 3 ministri au fost pusi sub acuzatie, atat puterea cat si opozitia se indreptatesc spunand ca e vorba de procese politice. Atunci cand nu e cazul. Sa se fi urmarit in judecata doar ministri si deputatii unui singur partid. Procurorii nu au facut distinctie. Nu e cazul sa se tremure prea mult insa caci audierile si procesele sunt oricum suspendate de la o zi la alta, de la o luna la alta, ajungandu-se la amanari de ani intregi in cazul dosarelor unor ministri importanti.<br \/>\nPe langa cercetarile PNA, declaratiile de avere au reprezentat un alt motiv de chemare in judecata pentru multi oficiali care nu si-au putut justifica satisfacator bogatiile. O alta idee invocata de Macovei a fost legata de independenta si inamovibilitatea judecatorilor. Revendicat la inceputul anilor \u201890 ca unica solutie in combaterea coruptiei, acest principiu s-a dovedit a fi insuficient si chiar contra-productiv in conditiile unei Romanii fara traditie in domeniul jurisdictional. Judecatorii s-au trezit independenti si, in consecinta, de necombatut, in cazul unei decizii suspecte. O libertate de interpretare si aplicare a legii de catre niste judecatori apartinand unui mediu corupt din start nu a adus bineinteles la unefect numaidecat benefic in cadrul sistemului juridic romanesc.<br \/>\nMacovei a insistat si asupra incompatibilitatii dintre functia de avocat si legislator. O persoana ce le incorporeaza pe ambele poate participa in parlament la elaborarea unor legi abuzive dar care sa serveasca clientului sau in proces.<br \/>\nIntrebata in privinta legii lustratiei, Macovei nu a dat o solutie, spunand doar ca o lege de acest gen s-ar plasa in contradictie cu principiul non-retroactivitatii normei legale. Adica, chiar daca ar fi adoptata, prevederea se va aplica viitorilor membri ai sitemului juridic sau politic si nu actualilor sau fostilor judecatori sau politicieni, pe motiv ca acestia din urma nu pot fi revocati de o lege posterioara accederii lor in functiile publice. Voi cum comentati aceasta idee si cu ce solutie ati veni astfel incat sa asiguram intersul cetateanului de a fi reprezentat de oameni politici incoruptibili pe de o parte si respectul dogmelor juridice pe de alta?<br \/>\nCam asta am avut sa va zic. Imi pare rau pentru aceasta schita cu efect mai degraba de reportaj. Nu am avut ce sa critic probabil din cauza caracterului conferentiar al intalnirii dar si dintr-o ignoranta partiala din partea mea a situatiei din domeniu discutat. Mi s-a parut,in schimb, destul de evlavios tonul cu care fosta ministru a fost prezentata si maniera in care este apreciata, inclusiv in Occident,de parca nu era de responsabilitatea ei sa puna in practica reforma in justitie. Asta ca sa dau un ultim ton mai carcotas si hydeparkist,in consecinta, relatarii mele.<br \/>\nO constatare de final mi s-a parut pertinenta. Si anume ca in Occident coruptia tot exista, dar e rara, episodica. In Romania, in schimb, coruptia vine mana in mana cu actul politic.<br \/>\nO zi buna.<br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.curaj.net\/?page_id=1349\"><strong><br \/>\n<em>Marcela &#354;u&#351;c&#259;<\/strong><\/em><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dupa ce a studiat dreptul in Bucuresti a lucrat la procuror si avocat. S-a angajat in lupta pentru democratie ca presedinta a unei asociatii pentru drepturile omului intre 2001 si 2004 ca mai apoi sa devina ministru al Justitiei. Singurul portofoliu detinut de o persoana ne-membru de partid din cabinetul Tariceanu. S-ar parea ca e [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":103,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7,18],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3059"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/103"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3059"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3059\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}