{"id":429,"date":"2006-03-13T19:42:20","date_gmt":"2006-03-13T17:42:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=429"},"modified":"2006-03-14T10:34:56","modified_gmt":"2006-03-14T08:34:56","slug":"semnaturi-pentru-canonizarea-lui-mihail-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=429","title":{"rendered":"Semnaturi pentru canonizarea lui Mihail Eminescu"},"content":{"rendered":"<p><font face=\"Times New Roman\">Semnaturi pentru canonizarea lui Mihail Eminescu<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\"> <\/font><font face=\"Times New Roman\">Semnaturile sunt un exercitiu de apropiere de Eminescu, ceea ce trebuie  sprijinit, indiferent ca unii optam pentru receptarea populara si  nu numai a sfinteniei lui Eminescu sau inclinam spre canonizare.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Orice roman, sau organizatie, institutie,  partid , biblioteca, scoala,  universitate, revista, ziar poate declansa strangerea de semnaturi. Multi romani isi vor innobila arhiva familiei, cu strangerea de semnaturi, fie si numai din partea familiei si a unor cunoscuti. Toate, la un loc, vor induce ploaie duhovniceasca peste intregul Neam Romanesc. Nu trebuie sa ne grabim sa terminam strangerea de semnaturi, dar nici sa uitam, sa abandonam aceasta sfanta datorie fata de Neam si Eminescu. Nume, prenume, adresa, nr. de telefon.  E bine sa stie tot romanul, canonizarile nu se fac dintr-odata. Dureaza multi ani.  <em>Sa fim incredintati ca  Biserica Ortodoxa Romana va fi atenta la adunarea semnaturilor, cel putin avand in vedere ca in<\/em> <em>Basarabia si Transnistria,<\/em> <em>in Nordul Bucovinei, in tinutul Herta, in Maramuresul  istoric, in Campia Tisei cu centrul la Gyula, in Banatul de dincolo de granita, Eminescu este receptat ca sfant<\/em>. Dar si de romanii din Bulgaria, Grecia, din Serbia (de pe Valea Timocului), din Macedonia, Albania si din celelate tari balcanice, indiferent de  denumirile pe care le au acestia, de vlahi, aromani, sau altele. \u00aai de ceilalti romani de pretutindeni. \u00aai de buna seama, din Romania cu actualele granite.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Crestinii Bisericii formeaza, fiecare, preotimea generala, colectiva, iar preotii constituie preotimea slujitoare. Ceea ce inseamna ca noi, toti crestinii,  oficiem,  coliturghisim, de cate ori traim intru adevar, dreptate, intru ceea ce este bine de facut si de rostit. Canonizarea este un proces lung, pe etape. Dar intru preotimea colectiva suntem liberi sa ni-l asumam ca sfant. \u00aai facem lucrul acesta pentru ca <!--more-->sufletul nostru il recepteaza ca sfant.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Apropierea de Eminescu este o modalitate de renastere a fratietatii, de  solidarizare  intre romani.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\"> Cine-si iubeste propriul neam, este in normalitate. Numai iubind pe cei din neamul tau, iubirea ta este o realitate, nu o inchipuire si poti iubi si pretui si alte neamuri.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Sa nu se produca nici o neintelegere, semneaza doar cine vrea. Unii vor semna maine sau ei insisi vor aduna semnaturi. Constiinta apartenentei la Neamul Romanesc si la Eminescu rasare din adancimile sufletesti ale romanilor, ca o floare de lumina. E un fenomen romanesc in derulare sub ochii nostri.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Daca reproduc un articolul cu titlul <em>Efigia lui Eminescu, stema tricolorului<\/em> <em>Romaniei<\/em>, pe care l-am publicat in Dreptatea, 14 iunie 1990, este pentru a marturisi ca ideea, in scris, sau circuland prin viu grai, apartine Chisinaului, dar si pentru a reliefa ca Eminescu este cel mai viguros spirit reintregitor  de tara. Asteptam confirmarea paternitatii ideii, din partea Chisinaului. In anul 1990, cand Reintregirea Romaniei era posibila,  a fost blocata de catre casnicii Moscovei, care au anexat si deturnat Revolutia Romana si Podul de Flori ( A se vedea, spre documentare, cartea Societatea Culturala Bucuresti-Chisinau, scrisa de semnatarul acestui articol, Editura Dacia Eterna, Bucuresti 1999. Poate fi citita si pe internet, cu titlul Reintregirea Romaniei, la www. agero (Asociatia germano-romana), la Istoria Romaniei, in cadrul apelului Dragi romani din R. Moldova veniti cu noi in U.E.  Iata articolul:<em> <\/em><br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\"> ,,Prezentul si viitorul neamurilor depind in mod decisiv de capacitatea lor spirituala. Vechile insemne-scuturi, sabii, etc. expresii ale starii de razboi, care a bantuit timp de milenii specia umana, nu mai exprima evolutia pe care se angajeaza omenirea. Poftele primare, navalirile, jafurile si anexiunile ies din istorie. Recunoasterea lui Eminescu drept stema-simbol a Romaniei este conforma spiritului pasnic si buneicuviinte a Romanilor. De aproape trei mii de ani, de cand suntem atestati de  documente pe acest pamant, am reusit, intre Tisa si Nistru, sa ne aparam, nelasandu-ne antrenati in navaliri si anexiuni, asa cum au procedat, multa vreme, unele popoare. Omenirea va supravietui doar prin eliminarea razboaielor si armelor din viata planetei. Spiritul creator, intr-o noua istorie, a pacii, va decide inscrierea neamurilor in sirul secolelor si mileniilor ce vin. inaltarea lui Eminescu in stindardul poporului roman va fi prima bataie de inima a viitorului, ce incepe a se institui in viata mult zbuciumatelor popoare din Europa.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Este de asteptat ca intreaga intelectualitate romaneasca sa se implice in sprijinul legiferarii acestei propuneri.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Ziua incetarii din viata a lui Eminescu si totodata a triumfului in eternitate, ar deveni ziua nationala a poporului roman. Nu am face decat sa legiferam ceea ce  Mihai Eminescu este de fapt, conducatorul  neamului romanesc, prin cuvantul investit cu nimbul genialitatii sale<em>.&#8221;<\/em> \u00aai adaugam, azi, Ziua de 1 Decembrie 1918, va ramane mereu ceea ce este, sarbatoarea nationala, ziua sfanta a constituirii statului national unitar roman, cu efectul necesar al Reintregirii Romaniei cu teritoriile anexate prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Cu Eminescu ne asiguram viitorul, intarind unitatea de neam si teritoriu. Ziua  inaltului spirit eminescian protector, ca sarbatoare nationala, este usor de asumat, avand in vedere ca Eminescu, de ziua sa, este sarbatorit la nivelul intregii tari si in afara ei. \u00aai este vara, anotimp favorabil. Mai subliniem ca 1 Decembrie 1918 se afla in toata deplinatatea sa unificatoare, in spiritul eminescian. Vom sarbatori Romania, la modul plenar, de doua ori, la 1 Decembrie si la 15 Iunie, stiind ce mai avem de facut pentru ea, mentinand aspiratiile noastre sfinte mereu vii in candela sufletelor noastre. Natiunile isi cauta intariri prin marile lor spirite. Uniunea Europeana l-a asumat pe Beethoven, cu Oda Bucuriei. Noi pe Eminescu, drept sfant protector.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Rugamu-va frumos, dragi romani, cand mergeti la biserica, la altar, pentru pomenirea celor dragi, sa-l pomeniti si pe Mihail Eminescu. \u00aai acasa, in clipele sfinte, rostiti numele lui Mihail Eminescu, avand gandul indreptat spre Tatal Ceresc.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Cititi, invatati versuri din Eminescu. Cititi-i proza politica. \u00aai celelalte lucrari. Romanule, apropie-te de Mihail Eminescu si vei fi puternic. Mihail Eminescu voivodeaza ca un sfant. Are eficienta de arhanghel. Este Sfantul Natiunii Romane.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Cei ce vor transmite un numar de semnaturi trebuie in orice moment sa faca si dovada listelor. Centralizarea se poate face  si pe localitatii, la initiativa locala, sau pe plan judetean,  printr-un simplu proces-verbal.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Listele pot fi pastrate la persoanele, organizatiile, bibliotecile, scolile, universitatile, revistele, ziarele care le-au adunat, sau, cei care doresc, la un fond Eminescu, la primarii, daca acestea accepta asa ceva. Primariile cu iubire de Neam si de Eminescu pot si ele insele sa adune semnaturi. Dar toti romanii care doresc sa le pastreze in familie, sau organizatiile, partidele, bibliotecile, scolile, universitatile, revistele, ziarele o pot face.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Strangerea de semnaturi o asteptam din partea tuturor romanilor care cred in sfinti, in efectul sfintitor, protector, mantuitor de neam reprezentat de Mihail Eminescu, deci si din partea celor uniti cu Roma (greco-catolici) si catolici.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">Pentru centralizarea generala a numarului de semnaturi, asteptam scrisorile D-voastra pe adresa: Copil Gheorghe Gavrila, Bucuresti, str. Aleea Romancierilor nr. 6, bl. E19, ap. 55, cod postal 061793. Tel. O21-7456782; 0720127570. E-mail: gheorghegavrilacopil@yahoo.com. Va rugam de la bun inceput, numele D-voastra si cate semnaturi ati adunat si abia apoi, daca vreti sa ne scrieti opiniile D-voastra.<br \/>\n<\/font><font face=\"Times New Roman\">                                                                      Gheorghe Gavrila Copil<br \/>\n<\/font> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Semnaturi pentru canonizarea lui Mihail Eminescu Semnaturile sunt un exercitiu de apropiere de Eminescu, ceea ce trebuie sprijinit, indiferent ca unii optam pentru receptarea populara si nu numai a sfinteniei lui Eminescu sau inclinam spre canonizare. Orice roman, sau organizatie, institutie, partid , biblioteca, scoala, universitate, revista, ziar poate declansa strangerea de semnaturi. Multi romani [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[9,7,8],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/429"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=429"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/429\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}