{"id":4499,"date":"2008-09-07T20:20:54","date_gmt":"2008-09-07T17:20:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=4499"},"modified":"2008-09-08T02:52:54","modified_gmt":"2008-09-07T23:52:54","slug":"cronica-conferintei-internationale-onu-de-la-paris","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=4499","title":{"rendered":"Cronica Conferin\u0163ei interna\u0163ionale ONU de la Paris"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cronica Conferin\u0163ei interna\u0163ionale ONU \u00abR\u00e9affirmer les droits de l’homme pour tous: 60 ans de la D\u00e9claration universelle<\/em>\u00bb, Paris, 3-5 septembrie 2008.<\/strong><\/p>\n

motto: \u00ab\u00cen Rusia exist\u00e3 democra\u0163ie. O democra\u0163ie \u00een felul ei<\/strong><\/em>\u00bb
\n(Olga<\/strong><\/em>, par\u0163icipant\u0103 \u00een cadrul Student Journalism Program<\/em> la Conferin\u0163a anual\u0103 a ONG\/DIP ONU, Paris, 3-5septembrie 2008)<\/p><\/blockquote>\n

Pe parcursul a trei zile capitala Fran\u0163ei a devenit capitala Drepturilor Omului datorit\u0103 organiz\u0103rii la Paris de c\u0103tre Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite \u00een colaborare cu Ministerul afacerilor externe al Fran\u0163ei a Conferin\u0163ei interna\u0163ionale \u00abReaffirmer les droits de l’homme pour tous: 60 ans de la D\u00e9claration universelle<\/strong>\u00bb (Reafirmarea drepturilor omului pentru to\u0163i:60 de ani de la Declara\u0163ia Universal\u0103 a Drepturilor Omului<\/em>). F\u0103r\u0103 fi prima reuniune interna\u0163ional\u0103 de aceast\u0103 amploare, evenimentul de la Paris a constituit cea de-a 61-a Conferin\u0163\u0103 a organiza\u0163iilor non-guvernamentale afiliate structurilor Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite, care se reunesc \u00een fiecare an la sediul ONU de la New York.
\nExcep\u0163ie \u00een acest an. Pentru prima dat\u0103 aceast\u0103 conferin\u0163\u0103 a fost organizat\u0103 la Paris, fapt explicabil nu at\u00e2t prin pierderea din credibilitate a SUA privind respectarea drepturilor omului \u015fi nici prin poten\u0163ialele amenin\u0163\u0103ri teroriste care ar transforma New York-ul \u00eentr-o loca\u0163ie mai pu\u0163in sigur\u0103. Nu. La fel cum nici alegerea Parisului nu este rezultatul acord\u0103rii distinc\u0163iei de Cet\u0103\u0163ean de Onoare leaderului tibetan, Dalai-Lama \u00een aprilie 2008 de c\u0103tre prim\u0103ria Parisului.
\nOrganizarea acestui eveniment \u00een metropola parizian\u0103 se explic\u0103 prin aniversarea celor 60 de ani de la adoptarea Declara\u0163iei Universale a Drepturilor Omului care a avut loc la 10 decembrie 1948 la Palatul Chaillot de la Paris.<\/p>\n

Locul de \u00eent\u00e2lnire a fost Maison de l’UNESCO de pe avenue Suffren care \u015fi-a deschis s\u0103lile \u015fi holurile imense celor 1399 de participan\u0163i veni\u0163i din aproape toate col\u0163urile lumii.<\/p>\n

Programul celor 3 zile de conferin\u0163\u0103 a fost generos \u00een discursuri bilingve franco-engleze, av\u00e2nd ca punct de plecare universalitatea, actualitatea \u015fi importan\u0163a Declara\u0163iei Universale a Drepturilor Omului. Sesiunea de deschidere a fost onorat\u0103 de prezen\u0163a domnilor Kiyo Akasaka, secretar general adjunct al departamentului de comunicare \u015fi informa\u0163ii ONU, Koichiro Matsuura, director general al Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite pentru educa\u0163ie, \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103 (UNESCO) c\u00e2t \u015fi a reprezentan\u0163ilor \u0163\u0103rii-gazd\u0103, doamna Simone Veil, ex-secretar de stat a c\u0103rei biografie \u015fi activitate o prezint\u0103 ca o adevarat\u0103 lupt\u0103toare pentru respectarea drepturilor omului \u015fi doamna Rama Yade, secretar de stat, responsabil\u0103 de drepturile omului \u015fi relatii externe \u00een actualul guvern francez.<\/p>\n

Prin intermediul unei interven\u0163ii video de la New York, domnul Ban Ki-moon, secretarul general al Na\u0163iunilor Unite a \u0163inut s\u0103 adreseze un mesaj tuturor participan\u0163ilor \u00een prima zi de conferin\u0163\u0103, \u00een continuarea c\u0103reia s-a situat \u00een partea final\u0103, interven\u0163ia video a doamnei Ingrid Betancourt, ex-ostatica franco-columbian\u0103 a for\u0163elor FARC care a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit din experien\u0163a \u015fi ideile sale privind respectarea drepturilor si libert\u00e3\u0163ilor fundamentale ale omului.<\/p>\n

Derularea conferin\u0163ei a constat \u00een succesiunea unor discursuri uneori mult prea abstracte \u00een cadrul reuniunilor matinale, mai concrete \u00een cadrul atelierelor \u015fi meselor rotunde organizate \u00een subsidiar, pe subiecte precise pentru a crea un cadru propice dezbaterilor la care au participat reprezentan\u0163i ONU, guvernamentali, ai societ\u0103\u0163ii civile \u015fi mediului universitar. Cu toate acestea, cele mai dinamice dezbateri au avut loc \u00een pauzele de cafea \u00een timpul c\u0103rora participan\u0163ii au avut ocazia sa schimbe opinii, experien\u0163e \u015fi contacte.<\/p>\n

Nici c\u0103 a\u015f fi b\u0103nuit c\u0103 a\u015f fi putut participa la o asemenea dezbatere declan\u015fat\u0103 de problema respect\u0103rii drepturilor omului \u00eentr-o republic\u0103 ex-sovietic\u0103 care \u00een final, a c\u0103p\u0103tat amploarea unei discu\u0163ii de natur\u0103 geopolitic\u0103 asupra spa\u0163iului post-sovietic. N-a fost vorba de Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia sau de republicile din Asia Central\u0103, a fost vorba despre Estonia, stat membru al UE, considerat \u201enedemocratic\u201d de c\u0103tre colega mea din Estonia, Olga care \u00eei povestea colegei noastre de la New York cum NU sunt respectate drepturile minorit\u0103\u0163ii ruse din Estonia, fiind lipsite de drepturile\u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale ale omului.
\nCu \u201epolite\u0163urile\u201d de rigoare am intervenit, \u00eentruc\u00e2t spre deosebire de colega mea din Statele Unite care era \u00eentr-o continu\u0103 mirare de gravitatea situa\u0163iei existente \u00eentr-un stat membru al UE, mie nu-mi este str\u0103in spa\u0163iul ex-sovietic datorit\u0103 originii… \u015fi parc\u0103 prea pe jumatate era prezentat\u0103 problema \u00een cauz\u0103… Ex abrupto am \u00eentrebat-o pe colega din Estonia ce limb\u0103 vorbe\u015fte, la care r\u0103spunsul a fost \u201erusa\u201d. Atunci am \u00eentrebat-o dac\u00e3 cunoa\u015fte \u015fi limba estonian\u0103, la care r\u0103spunsul a fost din nou evident, ”NU”, doar Olga face parte din minoritatea rus\u0103 din Estonia…<\/p>\n

\u201eAtunci nu e bizar s\u0103 nu vorbesti limba de stat a unei \u0163\u0103ri pe teritoriul c\u0103reia te-ai n\u0103scut \u015fi ai locuit o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103, nu e oare o lips\u0103 de respect fa\u0163\u0103 de aceasta”, am continuat s\u00e3 insist… \u201evorbe\u015fti de drepturi, dar oare nu ar trebui s\u0103 ai \u015fi ni\u015fte obliga\u0163ii fa\u0163\u0103 de acest stat?”
\nDezbaterea a dep\u0103\u015fit grani\u0163ele personale pentru a ajunge la cele de natur\u00e3 geopolitic\u0103 \u00een momentul \u00een care interlocutoarea mea a afirmat c\u0103 pe c\u00e2t de \u201enedemocratic\u0103 e Estonia, pe at\u00e2t de democratic\u0103 e… Rusia, unde exist\u0103 \u201eo democra\u0163ie \u00een felul ei\u201d.<\/p>\n

Ciudat\u0103 democra\u0163ie mai e \u015fi asta unde jurnali\u015ftii care \u00eendraznesc s\u0103 critice Puterea \u015fi s\u0103 prezinte dedesubturile Ei, sunt anihila\u0163i \u015fi uci\u015fi ”din \u00eent\u00e2mplare”. Evident am f\u0103cut referire la un caz recent, la jurnalistul Evloiev din republica caucazian\u0103 Ingu\u015fetia, care a primit ”din \u00eent\u00e2mplare” un glonte \u00een t\u00e2mpl\u0103 din revolverul unui reprezentant al for\u0163elor de ordine ruse la \u00eenceputul lunii septembrie 2008. Or, despre ce fel de democra\u0163ie \u00een felul ei vorbim c\u00e2nd \u201efreedom of thought and freedom of speech, freedom from want and freedom from fear\u201d care constituie s\u00e2mburele oric\u0103rei democra\u0163ii reale este departe de a fi identificat \u00een Rusia.<\/p>\n

Cert este c\u0103 dezbaterea a atras aten\u0163ia responsabililor no\u015ftri de la New York care au fost \u201e\u00eenc\u00e2nta\u0163i\u201d s\u0103 constate c\u0103 doi dintre cei 15 studen\u0163i interna\u0163ionali participan\u0163i \u00een cadrul Student Journalism Program \u015fi-au exercitat din plin dreptul la libera exprimare, cu at\u00e2t mai mult ca ”protagonistele” erau dou\u00e3 reprezentante ale spatiului ex-sovietic, motiv pentru care ne-au invitat \u00een fa\u0163a camerei video pentru a continua dezbaterea.
\nDe aceast\u0103 dat\u0103 discu\u0163ia a fost \u201emai aprins\u0103\u201d datorit\u00e3 colegei din Estonia care a folosit cuvinte ”grele” la adresa guvernului estonian, neav\u00e2nd nici o re\u0163inere \u00een a afirma c\u0103 actualul pre\u015fedinte al Estoniei este \u201eo marionet\u0103 a SUA\u201d \u015fi \u00eentreb\u00e2ndu-se retoric \u201ece caut\u0103\u201d un stat ca Estonia \u00een UE at\u00e2ta timp c\u00e2t nu \u015ftie s\u0103 respecte drepturile minorit\u0103\u0163ilor ruse care \u201epot fi protejate doar de Rusia \u00een prezent\u201d. Am continuat s\u0103 z\u00e2mbesc ironic \u015fi amar, concluzion\u00e2nd discu\u0163ia noastr\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 de altfel \u00een limba englez\u0103, de\u015fi ambele fiind cunosc\u0103toare de limb\u0103 rus\u0103, prin a \u201eo lini\u015fti\u201d pe Olga cu un \u201eDon’t worry, Olga, Russia has come back. Today in Georgia, tomorrow in Ukraine, the day after tomorrow in Moldova and maybe one day, in Estonia”…
\nCu siguran\u0163\u0103 at\u00e2t Olga, c\u00e2t \u015fi eu, at\u00e2t cameramanul nostru francez, Pierre c\u00e2t \u015fi responsabilul nostru american, dr. Judy \u00ee\u015fi vor aminti aceste momente pline de sinceritate \u015fi spontaneitate.<\/p>\n

De altfel, acestea au fost a\u015ftept\u0103rile pe care le-am avut din partea celor care au intervenit \u00een cadrul reuniunilor \u015fi sesiunilor conferin\u0163ei. Am a\u015fteptat s\u0103 se vorbeasc\u0103 franc \u015fi deschis, de la tribuna ONU\/UNESCO despre cazuri concrete, critic\u00e2nd \u015fi condamn\u00e2nd prin for\u0163a cuv\u00e2ntului state care nu sunt nici pe departe preocupate de respectarea drepturilor omului, doar c\u0103 \u201eD\u00e9fendre la Declaration universelle des droits de l’homme\u201d, \u201eVaincre la discrimination pour r\u00e9aliser les droits de l’homme et la dignit\u00e9 pour tous\u201d, \u201eL’\u00e9ducation et l’apprentissage des droits de l’homme comme une fa\u00e7on de vivre\u201d (Ap\u0103rarea Declara\u0163iei universale pentru drepturile omului\u201d, \u201eA \u00eenvinge discriminarea pentru asigurarea drepturilor omului \u015fi a demnit\u0103\u0163ii pentru to\u0163i\u201d, \u201eEduca\u0163ia \u015fi deprinderea drepturilor omului ca un modus vivendi”<\/em>), au eclipsat prin paroles \u015fi dicursuri abstracte faptele \u015fi cazurile concrete.<\/p>\n

\u00cen fine, poate lipsa unor asemenea pozi\u0163ii se explic\u0103 \u015fi prin absen\u0163a unor numeroase societ\u0103\u0163i civile care n-au fost reprezentate la acest forum, fapt pe care l-am semnalat, subliniind c\u0103 acesta a fost tocmai paradoxul conferin\u0163ei unde dintre cele 534 de ONG reprezent\u00e2nd 74 de \u0163\u0103ri, majoritatea au fost din SUA, Canada, Europa Occidental\u0103 care sunt \u0163\u0103ri cu societ\u0103\u0163i civile con\u015ftiente de drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile lor. Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u00e3 cu\/\u00een \u0163\u0103rile care n-au fost reprezente \u015fi care din \u201e\u00eent\u0103mplare\u201d sunt \u015fi cele cu caren\u0163e \u00een acest domeniu, \u0163\u0103ri \u00een care societatea civil\u0103 e sufocat\u0103 sistematic de guvernele tot mai autoritare? Am f\u0103cut referire la \u0163\u0103ri africane, latino-americane \u015fi ex-sovietice. Or, o simpl\u0103 analiz\u0103 \u00eentreprins\u0103 \u00een seara primei zile de conferin\u0163e, cu o hart\u0103 a lumii d’un c\u00f4t\u00e9 \u015fi cu lista participan\u0163ilor d’autre c\u00f4t\u00e9 mi-a relevat faptul c\u0103 spre exemplu, din spa\u0163iul ex-sovietic; au fost prezente doar c\u00e2teva organizatii non-guvernamentale din Rusia \u015fi una singur\u0103 din Georgia, \u00een timp ce celelalte democra\u0163ii post-sovietice au fost total absente.<\/p>\n

Cert este c\u0103 organizatorii, vizibil deranja\u0163i de problema adus\u0103 \u00een discu\u0163ie \u015fi sus\u0163inu\u0163\u0103 de sal\u0103 prin aplauze, s-au ap\u0103rat prin a sublinia c\u0103 nu e vina lor dac\u0103 al\u0163i participan\u0163i n-au reusit s\u0103 ajung\u0103 la aceast\u0103 conferin\u0163\u0103 din cauza dificult\u0103\u0163ilor financiare; ob\u0163inerea vizei sau neafilierii lor la structurile ONU. \u00cen consecin\u0163\u0103, mi-am permis s\u0103 fac o sugestie privind schimbarea loca\u0163iei pentru conferin\u0163a de anul viitor, propun\u00e2nd s\u0103 se renun\u0163e la New York \u015fi Paris, ora\u015fe pe care le g\u0103sesc de altfel extraordinare, dar de multe ori inaccesibile din at\u00e2tea cauze obiective pentru a o organiza \u00een alte regiuni ale globului, mult mai aproape de cei care au nevoie de sprijinul comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale. …\u00een final, am aflat c\u0103 urm\u0103toarea conferin\u0163\u0103, \u00eentr-adev\u0103r va avea loc \u00een alt\u0103 regiune a globului…drept urmare, preg\u0103ti\u0163i-v\u0103 biletele de avion c\u0103ci aceasta se va desfa\u015fura \u00een… America Latin\u0103… \u015fi nu uita\u0163i de viz\u0103!<\/p>\n

\u0162\u0103ri reprezentate pe regiuni (\u00een total – 74)<\/strong><\/p>\n

AFRICA:
\nGhana, Mali, Senegal, Nigeria, Camerun, Sudan, Coasta de Fildes, Niger, Gambia, Republica Democrat\u0103 Congo, Guineea, Togo, Gabon, Burundi, Libia, Kenya, Tanzania, Mauritius, Angola
\n(183 ONG-uri)<\/p>\n

ASIA \/PACIFIC:
\nIndia, Pakistan, Indonezia, Nepal, Australia, China, Sri Lanka, R.Coreea, Bangladesh, Thailanda, Japonia, Malayasia, Nepal, Noua Zeeland\u0103, Filipine, Vietnam
\n(152 ONG-uri)<\/p>\n

EUROPA CENTRALA \u015eI DE EST:
\nFedera\u0163ia Rus\u0103, Serbia, Georgia, Albania; Croatia, Grecia; Cipru
\n(37 ONG-uri)<\/p>\n

AMERICA LATINA:
\nMexic, Brazilia, Cuba, Argen\u0163ina, Columbia, Venezuela
\n(62 ONG-uri)<\/p>\n

ORIENTUL MIJLOCIU \u015eI \u0162\u0102RILE ARABE:
\nTurcia, Emiratele Arabe, Iran, Israel, Liban
\n(47 ONG-uri)<\/p>\n

AMERICA DE NORD \u015eI CARAIBE:
\nSUA, Canada, Panama, I-le Virgine
\n(493 ONG-uri)<\/p>\n

EUROPA OCCIDENTAL\u00c3:
\nMarea Britanie, Elve\u0163ia, Spania, Fran\u0163a, Belgia, Monaco, Olanda, Italia, Luxemburg, Germania, Portugalia, Austria, Suedia, Irlanda, Danemarca
\n(425 ONG-uri)<\/p>\n

Cu respect,
\nInessa Baban<\/strong>
\nInstitut Fran\u00e7ais de G\u00e9opolitique
\nParis, France<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronica Conferin\u0163ei interna\u0163ionale ONU \u00abR\u00e9affirmer les droits de l’homme pour tous: 60 ans de la D\u00e9claration universelle\u00bb, Paris, 3-5 septembrie 2008. motto: \u00ab\u00cen Rusia exist\u00e3 democra\u0163ie. O democra\u0163ie \u00een felul ei\u00bb (Olga, par\u0163icipant\u0103 \u00een cadrul Student Journalism Program la Conferin\u0163a anual\u0103 a ONG\/DIP ONU, Paris, 3-5septembrie 2008) Pe parcursul a trei zile capitala Fran\u0163ei a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[18],"tags":[152,151,67,149,150],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4499"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4499"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4499\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4520,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4499\/revisions\/4520"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}