{"id":6931,"date":"2008-11-30T08:02:37","date_gmt":"2008-11-30T06:02:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=6931"},"modified":"2008-11-30T08:09:35","modified_gmt":"2008-11-30T06:09:35","slug":"1-decembrie-sarbatorit-anticipat-de-studentii-suceveni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=6931","title":{"rendered":"1 decembrie s\u0103rb\u0103torit anticipat de studentii suceveni"},"content":{"rendered":"

\"\"Ziua de 1 decembrie chiar dac\u0103 \u015fi-a cam pierdut din conota\u0163iile istorice \u015fi spirituale din 1918 p\u00een\u0103 \u00een zilele noastre, oricum r\u0103m\u00eene a fi unul din cel mai sublim simbol al rom\u00e2nismului, ocazie \u00een plus pentru to\u0163i rom\u00e2nii( inclusiv \u015fi pentru cei vitregi\u0163i de istorie din afara grani\u0163elor actualei Rom\u00e2nii) de con\u015ftientizare a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, a valorilor spirituale comune ce ne leag\u0103, ne fac s\u0103 fim m\u00eendri de ob\u00eer\u015fia noastr\u0103 mioritic\u0103 \u015fi ne determin\u0103 s\u0103 credem cu stoicism \u00eentr-un viitor mai bun pentru urma\u015fii urma\u015filor lui \u015etefan cel Mare.<\/p>\n

\"\"Dorin\u0163a de a se face auzi\u0163i \u00een mediul studen\u0163esc, dar \u015fi necesitatea actualiz\u0103rii acestei s\u0103rb\u0103tori \u00een r\u00eendul tinerei genera\u0163ii, au determinat Grupul de Ini\u0163iativ\u0103 a Rom\u00e2nilor din Basarabia s\u0103 organizeze al doilea an consecutiv conferin\u0163a \u201cZiua Na\u0163ional\u0103 a Tuturor Rom\u00e2nilor\u201d g\u0103zduit\u0103 de Universitatea \u201c\u015etefan cel Mare\u201d , av\u00eendu-i parteneri pe Asocia\u0163ia Studen\u0163ilor din Universitatea Suceava( ASUS)\u015fi drept invitat special pe Anatol Petrencu, pre\u015fedintele Mi\u015fc\u0103rii \u201cAc\u0163iunea European\u0103\u201d \u015fi vicepre\u015fedintele Asocia\u0163iei Istorilor din Republica Moldova. De asemenea, la eveniment au fost prezen\u0163i \u015etefan Rotaru \u015fi Popa Valentin, reprezentan\u0163i ai organiza\u0163iei \u201cPro R\u0103d\u0103u\u0163i\u201d, Ovidiu Don\u0163u, consilier local, profesorii de istorie din cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201c\u015etefan cel Mare\u201d Mihai Laz\u0103r \u015fi Florin Pintescu, c\u00eet \u015fi studen\u0163ii interesa\u0163i de simbolul acestei s\u0103rb\u0103tori. Dup\u0103 vizionarea unui filmule\u0163 cu evocarea acestui moment de importan\u0163\u0103 incontestabil\u0103 pentru rom\u00e2nimea de ast\u0103zi , invita\u0163ii \u015fi participan\u0163ii la discu\u0163ie au confirmat valoarea istoric\u0103 a s\u0103rb\u0103torii, subliniind necesitatea p\u0103str\u0103rii tradi\u0163iei de s\u0103rb\u0103torire a ei ca o modalitate eficient\u0103 de men\u0163inere a leg\u0103turii spirituale cu rom\u00e2nii de dincolo de hotarele Rom\u00e2niei.
\nFiind un exponent viu al genera\u0163iei care s-au bucurat de existen\u0163a unei Rom\u00e2nii Mari, domnul \u015etefan Rotaru a venit cu incursiuni \u00een propriile amintiri legate de perioada \u201cde aur\u201d , amintiri legate de Basarabia \u015fi rom\u00e2nii din st\u00eenga Prutului. Veritabile lec\u0163ii de istorie au primit studen\u0163ii din interven\u0163iile domnilor Mihai Laz\u0103r \u015fi Florin Pintescu care s-au referit la originile comune ale rom\u00e2nilor de pe ambele maluri ale Prutului \u015fi necesitatea p\u0103str\u0103rii unei leg\u0103ruri continue pentru d\u0103inuirea noastr\u0103 ca neam \u00een pofida realit\u0103\u0163ilor politice mai pu\u0163in prielnice.<\/p>\n

Ample analize cu referire la \u015fansa istoric\u0103 oferit\u0103 rom\u00e2nilor basarabeni odat\u0103 cu Unirea la Patria-Mam\u0103 \u015fi perioada devastatoare ce-a urmat dup\u0103 ruperea Basarabiei din trupul \u0162\u0103rii au fost f\u0103cute de c\u0103tre invitatul special de la Chi\u015fin\u0103u, Anatol Petrencu. Fiind autor de manuale de istorie, domnul Petrencu a motivat vitalitatea cunoa\u015fterii acestei discipline \u015fi gravitatea denatur\u0103rii ei de c\u0103tre unii politicieni de la Chi\u015fin\u0103u care \u00eencearc\u0103 cu insisten\u0163\u0103 s\u0103 promoveze adev\u0103ruri \u015fi fapte inexistente. Totodat\u0103, au fost prezentate realit\u0103\u0163ile vitrege din Republica Moldova, \u00eencerc\u0103rile permanente ale autorit\u0103\u0163ilor chi\u015fin\u0103uene de a mutila adev\u0103rata istorie, de a ne \u00eendep\u0103rta de limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi valorile ancestrale ce ne-au proclamat ca popor unic. \u015ei totu\u015fi, \u00een pofida tuturor impedimentelor create, rom\u00e2nii din Basarabia nu-\u015fi uit\u0103 identitatea, desf\u0103\u015fur\u00eend anual manifest\u0103ri culturale, un Mar\u015f al Unit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale \u00een centrul Chi\u015fin\u0103ului.<\/p>\n

At\u00eeta timp c\u00eet noi, rom\u00e2ni \u00eenstr\u0103ina\u0163i vom s\u0103rb\u0103tori an de an aceast\u0103 dat\u0103 simbolic\u0103, con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 va r\u0103m\u00eene treaz\u0103, e un motiv \u00een plus de a ne sim\u0163i al\u0103turi, prin lucrurile, valorile, trecutul ce ne leag\u0103. Rela\u0163iile Rom\u00e2nia-Moldova ar trebuie mai \u00eent\u00eei de toate men\u0163inute prin dialogul cultural \u015fi spiritual purtat de rom\u00e2nii de pe ambele p\u0103r\u0163i a Prutului. \u015ei, precum spunea \u015fi domnul Anatol Petrencu \u201cIstoria nu poate fi repetat\u0103. Nu poate fi repetat nici acel legendar 1918. \u015eansa noastr\u0103 de a ne reuni e Uniunea European\u0103!\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ziua de 1 decembrie chiar dac\u0103 \u015fi-a cam pierdut din conota\u0163iile istorice \u015fi spirituale din 1918 p\u00een\u0103 \u00een zilele noastre, oricum r\u0103m\u00eene a fi unul din cel mai sublim simbol al rom\u00e2nismului, ocazie \u00een plus pentru to\u0163i rom\u00e2nii( inclusiv \u015fi pentru cei vitregi\u0163i de istorie din afara grani\u0163elor actualei Rom\u00e2nii) de con\u015ftientizare a identit\u0103\u0163ii<\/p>\n","protected":false},"author":237,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[16,7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6931"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/237"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6931"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6931\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6938,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6931\/revisions\/6938"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6931"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6931"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6931"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}