{"id":7035,"date":"2008-12-03T00:42:32","date_gmt":"2008-12-02T22:42:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=7035"},"modified":"2008-12-03T01:09:13","modified_gmt":"2008-12-02T23:09:13","slug":"interviu-cu-anatol-petrencu-presedintele-miscarii-%e2%80%9cactiunea-europeana%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=7035","title":{"rendered":"Interviu cu Anatol Petrencu, pre\u015fedintele Mi\u015fc\u0103rii \u201cAc\u0163iunea European\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u015ei-a schimbat ziua de 1 decembrie semnifica\u0163ia istoric\u0103 pentru basarabeni din 1918 p\u00een\u0103 ast\u0103zi?<\/strong><\/em> Din 23 august 1939, Basarabia a intrat \u00een sfera de interes a URSS. \u00cen condi\u0163iile regimului \u0163arist basarabenii au fost priva\u0163i de dreptul de a vorbi limba matern\u0103, de a face studii, de a oficia servicii divine etc. \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Politica promovat\u0103 de \u0163arism a fost de rusificare a popoarelor cucerite. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Rusia era numit\u0103 \u201etemni\u0163\u0103 a popoarelor\u201d. Astfel s\u0103rb\u0103torirea zilei de 1 decembrie \u00een condi\u0163iile de atunci era un fapt interzis \u015fi un vis al rom\u00e2nilor basarabeni<!--more--> pe atunci irealizabil.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" class=\"size-medium wp-image-7036 alignright\" src=\"http:\/\/www.curaj.net\/wp-content\/uploads\/2008\/12\/img_2919.jpg\" alt=\"\" width=\"104\" height=\"211\" \/>Din 1991, de la proclamarea Independen\u0163ei Republcii Moldova, atunci c\u00eend am revenit la istoria noastr\u0103 na\u0163ional\u0103, sigur c\u0103 1 decembrie \u015fi-a rec\u0103p\u0103tat locul bine meritat. A redevenit o s\u0103rb\u0103toare \u015fi pentru basarabeni. Oficial e prea dificil s\u0103 discut\u0103m, \u00eens\u0103 este vorba despre societatea civil\u0103 care organizeaz\u0103 cu aceast\u0103 ocazie diverse manifest\u0103ri culturale \u015fi comemorative ceea ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, revenirea noastr\u0103 la istoria comun\u0103.<\/p>\n<p><em><strong>\u015etiindu-v\u0103 autor de manuale de istorie, \u00een ce m\u0103sur\u0103  aceast\u0103 disciplin\u0103 e capabil\u0103 s\u0103 cultive tinerei genera\u0163ii din R.Moldova m\u00eendria identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale? <\/strong><\/em>Istoria, \u00eentr-adev\u0103r este o disciplin\u0103 care educ\u0103 valori tinereii genera\u0163ii, cultiv\u0103 dragostea fa\u0163\u0103 de patrie, fa\u0163\u0103 de neamul de ob\u00eer\u015fie, ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de cultura societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103iesc \u015fi promovarea ei \u00een mediul \u00een care se afl\u0103. Istorie, cu siguran\u0163\u0103, poate s\u0103 fac\u0103 \u015fi face foarte mult pentru cultivarea tinerilor sentimentului de patriotism. Cu regret, \u00een Basarabia sau \u00een termeni mai politici, Republica Moldova, se \u00eencearc\u0103 cu toat\u0103 insiten\u0163a s\u0103 se reduc\u0103 din importan\u0163a acestei discipline, autorit\u0103\u0163ile fac tot posibil ca s\u0103 reduc\u0103  orele de istorie \u00een licee, nu mai exist\u0103 examene obligatorii de bacalaureat la istorie, s-a desfiin\u0163at Institutul de Istorie, s-a lovit \u00een cel mai barbar mod \u00een con\u015ftiin\u0163a \u015fi demnitatea noastr\u0103 de neam.<\/p>\n<p><em><strong>C\u00eet de dificil e s\u0103 fii Vicepre\u015fedinte a Asocia\u0163iei  Istoricilor \u00een condi\u0163iile \u00een care istoricii din R.Moldova au orient\u0103ri politice diferite?<\/strong><\/em>Suntem o \u0163ar\u0103 pretins\u0103 democratic\u0103, fiecare poate s\u0103-\u015fi aleag\u0103 direc\u0163ia \u015fi orientarea dup\u0103 bunul s\u0103u plac. \u00cen condi\u0163iile democra\u0163iei, care presupun posibilit\u0103\u0163i egale pentru to\u0163i, nun e sup\u0103r\u0103. Nu ne sup\u0103r\u0103 diversitatea, suntem toleran\u0163i \u015fi deschi\u015fi s\u0103 accept\u0103m orice form\u0103 de g\u00eendire. \u00cens\u0103 situa\u0163ia devine de-a dreptul sup\u0103r\u0103toare c\u00eend anumite mituri istorice, care se contrazic \u00eentre ele, \u00eencearc\u0103 s\u0103 demonstreze c\u0103 basarabenii sunt o na\u0163iune diferit\u0103 de rom\u00e2ni. Cel mai tragic e c\u0103 aceste mituri se reg\u0103sesc \u00een c\u0103r\u0163ile tip\u0103rite \u00een mii de exemplare, manuale care ajung \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent din Moldova. Astfel statul se implic\u0103 \u00een mod direct \u00een domeniile care ar trebui, \u00een mod normal, s\u0103 fie apolitice. Autorit\u0103\u0163\u0103le comuniste au intervenit \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent, au impus istoria numit\u0103 \u201cintegrat\u0103\u201d care, de fapt, nu e altceva dec\u00eet o retip\u0103rire a vechilor teze imperiale ruse\u015fti  fa\u0163\u0103 de poporul roman.<\/p>\n<p><em><strong>Studen\u0163ii basarabeni afla\u0163i \u00een Rom\u00e2nia pot \u00een vreun fel s\u0103 apropie rela\u0163iile Moldova-Uniunea European\u0103?<\/strong><\/em><br \/>\nDa, prin simplul fapt c\u0103 Rom\u00e2nia este membr\u0103 a Uniunii Europene. E \u00eembucur\u0103tor c\u0103 tinerii no\u015ftri sunt deschi\u015fi spre schimbare, studiile f\u0103cute \u00een Rom\u00e2nia ar putea s\u0103-i apropie de valorile democratice europene, \u00eei determin\u0103 s\u0103 supun\u0103 compara\u0163iei realit\u0103\u0163ile din Moldova cu cele din Rom\u00e2nia, s\u0103 recunoasc\u0103 vicisitudinile societ\u0103\u0163ii basarabene \u015fi s\u0103 le trezeasc\u0103 dorin\u0163a de a schimba lucrurile spre bine. Studen\u0163ii veni\u0163i \u00een Rom\u00e2nia ar trebui \u00eens\u0103 s\u0103 fie con\u015ftien\u0163i c\u0103 ei sunt a\u015ftepta\u0163i acas\u0103 pentru a face schimbarea, a aduce idei noi, inovatoare f\u0103r\u0103 de care ar fi greu de imaginat viitorul Republicii Moldova \u00een context european.<\/p>\n<p><em><strong>Odat\u0103 cu alegerile parlamentare din 2009, crede\u0163i c\u0103 \u00een Republica Moldova se vor schimba lucrurile spre bine?<\/strong><\/em>Lucurile se pot schimba inevitabil dac\u0103 voturile cet\u0103\u0163enilor vor fi pentru Europa \u015fi pentru democra\u0163ie. Mi\u015fcarea \u201dAc\u0163iunea European\u0103\u201d ofer\u0103 \u015fanse cet\u0103\u0163enilor pentru a \u00een\u0163elege gravitatea situa\u0163iei din Republica Moldova \u015fi pentru a con\u015ftientiza necesitatea unor reforme. Europa este deschis\u0103 s\u0103 ne ajute, Moldova nu este o povar\u0103 pentru Uniunea European\u0103. Suntem un popor care tr\u0103ie\u015fte \u00een dou\u0103 state, dar care ne vom reg\u0103si \u00een Europa unit\u0103. P\u00een\u0103 a ajunge \u00een Uniunea European\u0103, fapt care este destul de realizabil, trebuie s\u0103 \u00eentreprindem un \u015fir de reforme, mai ales \u00een sfera juridic\u0103, libertatea mass-media, dezvoltarea infrastructurei, reducerea corup\u0163iei \u015fi ridicarea transparen\u0163ei.<\/p>\n<p><em><strong>Ce mesaj mai dori\u0163i s\u0103 transmite\u0163i studen\u0163ilor basarabeni din Suceava?<\/strong><\/em><br \/>\n\u00cen primul r\u00eend, s\u0103 fi\u0163i foarte activi \u00een ceea ce face\u0163i, s\u0103 dovedi\u0163i c\u0103 Basarabia are tineri inteligen\u0163i cu poten\u0163ial, s\u0103 stabili\u0163i rela\u0163ii cu tinerii suceveni pentru a apropia astfel \u015fi leg\u0103rura spiritual\u0103 dintre rom\u00e2nii de pe ambele p\u0103r\u0163i a Prutului. Moldova are nevoie de resurse umane tinere. Vom reu\u015fi doar prin mobilizarea eforturilor comune.<\/p>\n<ul>\n<li><strong> <\/strong>Interviu realizat de<em> <\/em><strong>Oxana Greadcenco <\/strong><\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u015ei-a schimbat ziua de 1 decembrie semnifica\u0163ia istoric\u0103 pentru basarabeni din 1918 p\u00een\u0103 ast\u0103zi? Din 23 august 1939, Basarabia a intrat \u00een sfera de interes a URSS. \u00cen condi\u0163iile regimului \u0163arist basarabenii au fost priva\u0163i de dreptul de a vorbi limba matern\u0103, de a face studii, de a oficia servicii divine etc. \u00een limba rom\u00e2n\u0103. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":237,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[16],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7035"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/237"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7035"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7035\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7042,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7035\/revisions\/7042"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}