{"id":7094,"date":"2008-12-03T23:32:30","date_gmt":"2008-12-03T21:32:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=7094"},"modified":"2009-03-11T10:32:21","modified_gmt":"2009-03-11T08:32:21","slug":"apel-pentru-infiintarea-comisiei-prezidentiale-pentru-analiza-consecintelor-pactului-hitler-stalin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=7094","title":{"rendered":"Apel pentru \u00eenfiin\u0163area Comisiei Preziden\u0163iale pentru Analiza consecin\u0163elor Pactului Hitler-Stalin"},"content":{"rendered":"<p>Domnului Traian B\u0103sescu \u2013 Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei<\/p>\n<p>Stimate Domnule Pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei,<\/p>\n<p>Ast\u0103zi 1 Decembrie 2008, de Ziua Na\u0163ional\u0103 a Re\u00eentregirii Rom\u00e2niei, v\u0103 cerem s\u0103 \u00eenfiin\u0163a\u0163i Comisia Preziden\u0163ial\u0103 pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Teritoriile Rom\u00e2ne\u015fti anexate de Uniunea Sovietic\u0103 \u00een urma Pactului Hitler-Stalin.<\/p>\n<p>Consider\u0103m c\u0103 raportul care ar urma s\u0103 fie elaborat de aceast\u0103<!--more--> comisie este necesar pentru \u00eemplinirea dezideratelor Proclama\u0163iei pentru decomunizarea Rom\u00e2niei din 23 August 2008, exprimate la punctele 1.6, 1.7.1, 1.7.2 \u015fi 1.7.3.<\/p>\n<p>Propunem \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte-coordonator al acestei comisii pe D-l prof. Vladimir Tism\u0103neanu &#8211; Pre\u015fedintele Comisiei Preziden\u0163iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia (CPADCR). Facem aceast\u0103 propunere av\u00e2nd \u00een vedere bunacredin\u0163\u0103 \u015fi competen\u0163a de care domnia sa a dat dovad\u0103 \u00een coordonarea Raportului Final al CPADCR \u00een baza c\u0103ruia, la 18 decembrie 2006, a\u0163i condamnat regimul comunist din Rom\u00e2nia ca ilegitim \u015fi criminal.<\/p>\n<p>Propunem cooptarea \u00een viitoarea comisie a unor exper\u0163i de recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t viitorul raport s\u0103 fie un document de stat incontestabil din toate punctele de vedere.<\/p>\n<p>Anex\u0103m \u00een continuare Proclama\u0163ia pentru decomunizarea Rom\u00e2niei din 23 August 2008.<\/p>\n<p>1 Decembrie 2008<\/p>\n<p>Cu \u00eencrederea c\u0103 ave\u0163i datoria moral\u0103 \u015fi dreptul legitim s\u0103 condamna\u0163i Pactul Hitler-Stalin \u015fi consecin\u0163ele lui ca ilegitime \u015fi criminale,<\/p>\n<p>Sorin Ilie\u015fiu \u2013 ini\u0163iator, vicepre\u015fedintele Alian\u0163ei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 a comunismului<\/p>\n<p style=\"center;\">&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;<\/p>\n<p>PROCLAMA\u0162IA PENTRU DECOMUNIZAREA ROM\u00c2NIEI1<\/p>\n<p>1.0. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103:<\/p>\n<p>1.1. La 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin (cunoscut ca Pactul Ribentropp-Molotov) care prevedea \u00eentr-un protocol secret interesele sovietice de a anexa \u0163\u0103rile baltice, estul Poloniei \u015fi teritoriul rom\u00e2nesc Basarabia;<\/p>\n<p>1.2. \u00cen iunie 1940, prin ultimatumul Guvernului sovietic care a amenin\u0163at cu invazia armat\u0103 imediat\u0103, Rom\u00e2nia a fost for\u0163at\u0103 s\u0103 cedeze nu numai Basarabia, dar \u015fi nordul Bucovinei \u015fi \u0163inutul Her\u0163ei, ultimele dou\u0103 neapar\u0163in\u00e2nd niciodat\u0103 Rusiei;<\/p>\n<p>1.3. Cedarea acestor teritorii a fost \u201coficializat\u0103\u201d de Tratatul de pace de la Paris din 1947 ca urmare a tr\u0103d\u0103rii intereselor na\u0163ionale de c\u0103tre puterea comunist\u0103 impus\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de armata de ocupa\u0163ie sovietic\u0103;<\/p>\n<p>1.4. Teritoriile rom\u00e2ne\u015fti ocupate de Uniunea Sovietic\u0103 au o suprafa\u0163\u0103 de 44.000 km2, fiind locuite \u00een momentul ced\u0103rii de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici rom\u00e2ni; dup\u0103 cedare, ace\u015ftia au fost supu\u015fi dezna\u0163ionaliz\u0103rii for\u0163ate, persecu\u0163iilor etnice, deport\u0103rii (inclusiv \u00een lag\u0103re de munc\u0103 \u00een Siberia), asasinatelor \u00een mas\u0103, precum \u015fi altor forme de exterminare; teritoriile rom\u00e2ne\u015fti au fost masiv colonizate cu popula\u0163ii alogene;<\/p>\n<p>1.5. Insula \u015eerpilor, teritoriu rom\u00e2nesc din Marea Neagr\u0103, a fost anexat\u0103 printr-un alt abuz, \u00een anul 1948, de Uniunea Sovietic\u0103.<\/p>\n<p>1.6. Pre\u015fedintele \u015fi Parlamentul Rom\u00e2niei au datoria moral\u0103 \u015fi dreptul legitim s\u0103 condamne Pactul Hitler-Stalin \u015fi consecin\u0163ele lui ca ilegitime \u015fi criminale.<\/p>\n<p>1.7. Pre\u015fedintele \u015fi Parlamentul Rom\u00e2niei vor ac\u0163iona pentru:<\/p>\n<p>1.7.1. condamnarea, de c\u0103tre forurile competente interna\u0163ionale, a Pactului Hitler-Stalin \u015fi a consecin\u0163elor lui ca ilegitime \u015fi criminale.<\/p>\n<p>1.7.2. reunificarea legitim\u0103 &#8211; \u00een cadrul Uniunii Europene \u015fi cu acordul forurilor competente interna\u0163ionale &#8211; a teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti men\u0163ionate mai sus, \u00een acela\u015fi spirit cu reunificarea Germaniei din 1990.<\/p>\n<p>1.7.3. desp\u0103gubirea moral\u0103 \u015fi material\u0103 a Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de crimele, f\u0103r\u0103delegile \u015fi abuzurile comise de Uniunea Sovietic\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei \u015fi a cet\u0103\u0163enilor ei, nivelul \u015fi modalit\u0103\u0163ile de desp\u0103gubirie urm\u00e2nd a fi stabilite de o comisie mixt\u0103 patronat\u0103 de foruri competente interna\u0163ionale.<\/p>\n<p>1.8. Parlamentul, sus\u0163inut de Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, va adopta punctul 9 al Declara\u0163iei de la Praga din 3 iunie 2008 privind con\u015ftiin\u0163a moral\u0103 european\u0103 \u015fi comunismul, prin care se cere \u201estabilirea datei de 23 August, data semn\u0103rii pac\u00adtu\u00adlui dintre Hitler si Stalin &#8211; cunoscut ca Pactul Ribben\u00adtrop-Molotov, ca zi comemorativ\u0103 a victimelor regi\u00admurilor\u00ad nazist \u015fi comunist\u201d.<\/p>\n<p>2.0. Parlamentul, \u00een consens cu Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, av\u00e2nd sus\u0163inerea UE \u015fi NATO &#8211; interesate de o Rom\u00e2nie decomunizat\u0103, va adopta o declara\u0163ie explicit\u0103 de asumare a urm\u0103toarelor documente:<\/p>\n<p>2.1. Actul condamn\u0103rii regimului comunist din Rom\u00e2nia ca ilegitim \u015fi criminal, de c\u0103tre Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, \u00een 18 Decembrie 2006, precum \u015fi Raportul final al Comisiei Preziden\u0163iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia (CPADCR), \u00een baza c\u0103ruia s-a f\u0103cut condamnarea.<\/p>\n<p>2.2. Declara\u0163ia de la Praga din 3 iunie 2008 privind con\u015ftiin\u0163a moral\u0103 european\u0103 \u015fi comunismul.<\/p>\n<p>3.0. Parlamentul, \u00een consens cu Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, av\u00e2nd sus\u0163inerea UE \u015fi NATO &#8211; interesate de o Rom\u00e2nie decomunizat\u0103, va adopta c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil legile decomuniz\u0103rii, din urm\u0103toarele considerente:<\/p>\n<p>3.1. Poporul rom\u00e2n a respins total comunismul \u00eenainte ca acesta s\u0103-i fie impus prin for\u0163a armat\u0103 de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103. Dintre toate \u0163\u0103rile europene, Rom\u00e2nia interbelic\u0103 a fost \u0163ara cu cei mai pu\u0163ini comuni\u015fti raportat la num\u0103rul popula\u0163iei. La 23 august 1944, PCR avea numai 80 de membri \u00een Bucure\u015fti \u015fi mai pu\u0163in de 1000 \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103. Men\u0163ion\u0103m c\u0103 \u00een 1938 Rom\u00e2nia avea 316 710 km\u00b2 \u015fi 19 933 802 locuitori. A\u015fadar, \u00eenainte de sovietizare, comuni\u015ftii reprezentau sub 0,005% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>3.2. Comunismul a fost impus \u00eempotriva voin\u0163ei poporului rom\u00e2n exprimat\u0103 la alegerile din noiembrie 1946 c\u00e2\u015ftigate \u00een realitate cu o majoritate cov\u00e2r\u015fitoare de opozi\u0163ia anticomunist\u0103 care a ob\u0163inut \u00eentre 70% \u015fi 90% din voturi, comuni\u015ftii invers\u00e2nd rezultatul oficial.<\/p>\n<p>3.3. Poporul rom\u00e2n a \u00eendurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de \u00eentreaga comunitate interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p>3.4. Dintre statele europene, Rom\u00e2nia a avut cel mai mare num\u0103r de de\u0163inu\u0163i politici raportat la num\u0103rul popula\u0163iei (\u00eentre 500.000 \u015fi 2.000.000) \u015fi cea mai \u00eenfrico\u015f\u0103toare poli\u0163ie politic\u0103 &#8211; Securitatea.<\/p>\n<p>3.5. Dintre toate fostele \u0163\u0103ri comuniste din Europa, doar \u00een Rom\u00e2nia s-au \u00eenregistat victime la c\u0103derea comunismului. Nu au fost doar c\u00e2teva victime, ci a fost un masacru uria\u015f &#8211; peste 1200 de mor\u0163i \u015fi peste 4800 de r\u0103ni\u0163i \u2013 vinova\u0163ii nefiind judeca\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n<p>3.6. Conform Raportului final al CPADCR, \u201ccomunismul a c\u0103zut doar oficial la 22 decembrie 1989. Neoficial, structuri, dar mai ales metode \u015fi mentalit\u0103\u0163i comuniste au continuat s\u0103 existe sub diferite forme, unele extrem de grave (&#8230;) : a) reprimarea manifesta\u0163iilor anticomuniste din perioada decembrie 1989 &#8211; aprilie 1990; b) diversiunea etnic\u0103 de la T\u00e2rgu-Mure\u015f din martie 1990; c) reprimarea manifesta\u0163iei anticomuniste din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (&#8230;); d) \u201emineriadele\u201d din 1991 \u015fi 1999. Toate acestea au fost diversiuni \u015fi manifest\u0103ri tipic comuniste\u201d. Majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a vinova\u0163ilor nu au fost judeca\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Dimpotriv\u0103, ei au devenit personalit\u0103\u0163i publice \u015fi politice, infest\u00e2nd de aproape 19 ani societatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n<p>3.7. Reforma moral\u0103 nu a fost posibil\u0103 din cauza nejudec\u0103rii masacrului din timpul revolu\u0163iei anticomuniste, precum \u015fi a fratricidului din iunie 1990 \u00eempotriva manifestan\u0163ilor anticomuni\u015fti, a societ\u0103\u0163ii civile, a partidelor istorice \u015fi a presei independente.<\/p>\n<p>3.8. O parte din clasa politic\u0103 de ast\u0103zi se face vinovat\u0103 de complicitate moral\u0103 cu autorii masacrului din decembrie 1989 \u015fi a fratricidului din iunie 1990, comise pentru a reprima \u015fi a deturna caracterul anticomunist al revolu\u0163iei \u00eencepute \u00een decembrie 1989. Acum, c\u00e2nd Rom\u00e2nia este membr\u0103 a NATO \u015fi UE, aceast\u0103 revolu\u0163ie trebuie terminat\u0103 \u015fi se cuvine s\u0103 devin\u0103 \u201cde catifea\u201d.<\/p>\n<p>3.9. \u00cen Rom\u00e2nia nu va fi posibil\u0103 reforma moral\u0103 dac\u0103 nu vor fi adoptate legile decomuniz\u0103rii.<\/p>\n<p>3.10. \u00cen 18 Decembrie 2006, regimul comunist din Rom\u00e2nia a fost condamnat ca ilegitim \u015fi criminal de c\u0103tre \u015feful statului \u00een fa\u0163a camerelor reunite ale Parlamentului, \u00een baza Raportului final al CPADCR, document de stat edificator \u015fi incontestabil, sintetic \u015fi analitic (care \u00eensumeaz\u0103 880 de pagini), elaborat de peste 40 de autori, majoritatea exper\u0163i \u00een domeniile abordate. Actul condamn\u0103rii comunismului este \u00eenceputul rena\u015fterii morale a Rom\u00e2niei, cel mai important act din istoria postcomunist\u0103 a \u0163\u0103rii noastre al\u0103turi de aderarea la NATO \u015fi integrarea \u00een UE, un exemplu pentru condamnarea interna\u0163ional\u0103 a regimurilor comuniste.<\/p>\n<p>4.0. Legile decomuniz\u0103rii Rom\u00e2niei2:<\/p>\n<p>4.1. Legea cercet\u0103rii prin Justi\u0163ie a crimelor istoriei recente a Rom\u00e2niei. Finalizarea urgent\u0103 a cercet\u0103rilor justi\u0163iei referitoare la masacrul din decembrie 1989 \u015fi fratricidul din iunie 1990 comis \u00eempotriva manifestan\u0163ilor anticomuni\u015fti, a societ\u0103\u0163ii civile, a partidelor istorice \u015fi a presei independente. Cercetarea prin justi\u0163ie a urm\u0103toarelor evenimente: reprimarea revoltei muncitore\u015fti din Valea Jiului, 1977, reprimarea revoltei anticomuniste din Bra\u015fov, 1987; diversiunea etnic\u0103 din T\u00e2rgu-Mure\u015f, 1990; mineradele din 1990, 1991, 1999. Desecretizarea imediat\u0103 a arhivelor l\u0103muritoare fa\u0163\u0103 de aceste evenimente.<\/p>\n<p>4.2. Legea recunoa\u015fterii caracterului anticomunist al revolu\u0163iei \u00eencepute \u00een decembrie 1989. Recunoa\u015fterea <a href=\"http:\/\/proclamatia.wordpress.com\">Proclama\u0163iei de la Timi\u015foara<\/a> (martie 1990) \u015fi a manifesta\u0163iei din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (aprilie-iunie 1990) ca momente constitutive \u015fi reprezentative ale revolu\u0163iei.<\/p>\n<p>4.3. Legea lustra\u0163iei anticomuniste.<\/p>\n<p>4.4. Legea declar\u0103rii crimelor \u015fi abuzurilor regimului comunist ca fiind crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii \u015fi imprescriptibile juridic.<\/p>\n<p>4.5. Legea interzicerii \u015fi pedepsirii actelor de apologie a regimului comunist.<\/p>\n<p>4.6. Legea anul\u0103rii sentin\u0163elor de condamnare politic\u0103 emise de justi\u0163ia comunist\u0103 dup\u0103 principiile luptei de clas\u0103 \u00eentre anii 1945\u20131989; anularea condamn\u0103rilor la moarte a celor care au au dat pe fa\u0163\u0103 criminalitatea comunismului; abrogarea prevederilor decretului lui N.Ceau\u015fescu din 1988 referitor la crimele politice.<\/p>\n<p>4.7. Legea pentru re\u00eenhumarea victimelor comunismului \u00eengropate \u00een gropi comune.<\/p>\n<p>4.8. Legea recuno\u015ftin\u0163ei fa\u0163\u0103 de lupt\u0103torii anticomuni\u015fti, fa\u0163\u0103 de fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici; majorarea semnificativ\u0103 a pensiilor acestora \u015fi acordarea de gratuit\u0103\u0163i.<\/p>\n<p>4.9. Legea reducerii la minimum a pensiilor responsabililor pentru crimele comuniste: fo\u015fti activi\u015fti comuni\u015fti de frunte, fo\u015fti conduc\u0103tori \u015fi tor\u0163ionari ai Securit\u0103\u0163ii, fo\u015fti conduc\u0103tori ai Mili\u0163iei, ai Ministerului de Interne \u015fi ai \u201eJusti\u0163iei\u201d comuniste.<\/p>\n<p>4.10. Legea desecretiz\u0103rii \u015fi deschiderii arhivelor comuniste \u015fi postcomuniste; garantarea accesului liber \u015fi ne\u00eengr\u0103dit la aceste arhive; transferul urgent al acestora la CNSAS sau la Arhivele Na\u0163ionale; publicarea pe internet a arhivelor; trecerea Arhivelor Na\u0163ionale \u00een subordinea Ministerului Culturii \u015fi Cultelor.<\/p>\n<p>4.11. Legea \u00eempotriva distrugerii, manipul\u0103rii, falsific\u0103rii, ascunderii sau sustragerii de documente din arhivele comuniste \u015fi postcomuniste; urm\u0103rirea penal\u0103 a f\u0103ptuitorilor.<\/p>\n<p>4.12. Legea restituirii arhivelor confiscate abuziv (arhivele cultelor religioase, arhivele sioniste \u015f.a.).<\/p>\n<p>4.13. Legea repara\u0163iilor fa\u0163\u0103 de fo\u015fti cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni exila\u0163i sau \u201ev\u00e2ndu\u0163i\u201d \u00een perioada comunist\u0103.<\/p>\n<p>4.14. Legea prezent\u0103rii adev\u0103rului referitor la perioada precomunist\u0103, comunist\u0103 \u015fi postcomunist\u0103 \u00een manualele \u015fcolare \u015fi cursurile universitare de istorie.<\/p>\n<p>4.15. Legea pentru instituirea Zilei Memoriei Victimelor Comunismului, pentru \u00eenfiin\u0163area \u00een Bucure\u015fti a Muzeului Dictaturii Comuniste, pentru construirea \u00een centrul capitalei a Monumentului Victimelor Comunismului.<\/p>\n<p>4.16. Legea cercet\u0103rii prin Justi\u0163ie a reconsolid\u0103rii oligarhiei securisto-comuniste \u00een Rom\u00e2nia postcomunist\u0103. Confiscarea de c\u0103tre stat a averilor dob\u00e2ndite prin fraud\u0103.<\/p>\n<p>4.17. Legea cercet\u0103rii prin Justi\u0163ie a privatiz\u0103rilor f\u0103cute de oligarhia securisto-comunist\u0103 care a acaparat puterea economic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Confiscarea de c\u0103tre stat a fostelor bunuri ale statului privatizate fraudulos \u015fi reprivatizarea acestora \u00een beneficiul exclusiv al poporului rom\u00e2n.<\/p>\n<p>5.0. Solicit\u0103m Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei s\u0103 cear\u0103 poporului s\u0103-\u015fi exprime voin\u0163a cu privire la adoptarea dezideratelor \u015fi legilor decomuniz\u0103rii Rom\u00e2niei, printr-un referendum organizat c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil.<\/p>\n<p>5.1. Solicit\u0103m Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, Parlamentului, Guvernului, organiza\u0163iilor civice \u015fi sindicale, tuturor cet\u0103\u0163enilor, mass-mediei, s\u0103 se solidarizeze \u00een jurul idealurilor Proclama\u0163iei pentru decomunizarea Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>5.2. Facem apel la Uniunea European\u0103, Consiliul Europei, Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord, Curtea Interna\u0163ional\u0103 de Justi\u0163ie (Haga), Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului (Strasbourg), Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite, s\u0103 ac\u0163ioneze pentru decomunizarea Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>23 August 2008<\/p>\n<p>Sorin Ilie\u015fiu \u2013 ini\u0163iator, vicepre\u015fedintele Alian\u0163ei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 a comunismului<\/p>\n<p>http:\/\/www.gds.ong.ro\/apel.htm http:\/\/www.libertates.com\/en\/content\/view\/40\/7\/<\/p>\n<p>Vladimir Tism\u0103neanu &#8211; pre\u015fedintele Comisiei Preziden\u0163iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia<\/p>\n<p>Mihai \u015eora &#8211; scriitor<\/p>\n<p>Vasile Paraschiv &#8211; simbol al luptei anticomuniste, laureat al Ordinului Na\u0163ional \u201cSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u015fi a Premiului GDS 2006<br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.asociatia21decembrie.ro\/\"><br \/>\nAsocia\u0163ia 21 Decembrie 1989<\/a>, Teodor M\u0103rie\u015f \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Blocul Na\u0163ional al Revolu\u0163ionarilor 1989, George Costin \u2013 Pre\u015fedinte executiv<\/p>\n<p>Asocia\u0163ia 15 Noiembrie 1987 Bra\u015fov, Pre\u015fedinte &#8211; Florin Postolachi<\/p>\n<p>Seniorii Ligii Studen\u0163ilor din Universitatea Bucure\u015fti 1990, avocat Antonie Popescu \u2013 Senior<\/p>\n<p>Funda\u0163ia Cultural\u0103 Timpul Ia\u015fi, Liviu Antonesei \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Consiliul Mondial Rom\u00e2n, \u015etefana Bianu &#8211; Vicepre\u015fedinte<\/p>\n<p>Sindicatul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranilor \u015fi al Proprietarilor Rom\u00e2ni, Dan Dr\u0103ghici \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Asocia\u0163ia European\u0103 a Cadrelor Didactice \u2013 Sec\u0163iunea Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2nia, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Asocia\u0163ia Scriitorilor Rom\u00e2ni \u015fi Germani din Bavaria, Radu B\u0103rbulescu \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>L&#8217;Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Organiza\u0163ia Neguvernamental\u0103 Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Consiliul Rom\u00e2n American, Neculai Popa, Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Asocia\u0163ia Copiilor Revolu\u0163iei, C\u0103t\u0103lin Giurcanu \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Asocia\u0163ia Adev\u0103r \u015fi Dreptate, Nicolae B\u0103nu\u0163oiu \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Asocia\u0163ia Cives, Ioan Ro\u015fca &#8211; Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Asocia\u0163ia Apolitic\u0103 \u201cSocietatea T\u00e2rgovi\u015fte\u201d, Ilie Petre \u015etirbescu \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Funda\u0163ia Redarea Istoriei, jurist P\u0103un Gabriel Virgil \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Funda\u0163ia Ioan B\u0103rbu\u015f, Anca Maria Cernea &#8211; Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Federa\u0163ia na\u0163ional\u0103 Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Grupul v\u0103duvelor de eroi martiri<\/p>\n<p>Federa\u0163ia sindical\u0103 \u201cSolidaritatea \u2013 Virgil S\u0103hleanu\u201d a siderurgi\u015ftilor din Rom\u00e2nia, Gheorghe Tiber \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Revolu\u0163iei din Decembrie 1989 \u2013 Timi\u015foara, Pompiliu Al\u0103morean \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Sindicatul Solidaritatea al siderurgi\u015ftilor Gala\u0163i, Ilinca Diaconu &#8211; Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu &#8211; Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan \u2013 Pre\u015fedinte<\/p>\n<p>1 Proclama\u0163ia pentru decomunizarea Rom\u00e2niei din 23 August 2008 a fost adoptat\u0103 de cei aproape 400 de delega\u0163i la Congresul PN\u0162CD din 24 August 2008.<\/p>\n<p>2 Legile decomuniz\u0103rii sunt \u00een spiritul urm\u0103toarelor documente: Proclama\u0163ia de la Timi\u015foara (martie 1990), Proclama\u0163ia pentru Rom\u00e2nia (aprilie 2005), Apelul pentru Rom\u00e2nia (iunie 2005), Rezolu\u0163ia nr. 1481 a Adun\u0103rii Parlamentare a Consiliului Europei (ianuarie 2006), Apelul pentru condamnarea comunismului (martie 2006), Concluziile Raportului final al Comisiei Preziden\u0163iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia (decembrie 2006), Actul condamn\u0103rii regimului comunist din Rom\u00e2nia ca ilegitim \u015fi criminal de c\u0103tre Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, \u00een baza Raportului final, \u00een fa\u0163a Camerelor reunite ale Parlamentului Rom\u00e2niei (decembrie 2006), Apelul c\u0103tre Parlamentul Rom\u00e2niei \u015fi Parlamentul European (martie 2007), Apelul pentru Adev\u0103r (ianuarie 2008), Rapoartele Comisiei Europene privind Rom\u00e2nia (2007, 2008), Declara\u0163ia de la Praga (iunie 2008).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Domnului Traian B\u0103sescu \u2013 Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei Stimate Domnule Pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei, Ast\u0103zi 1 Decembrie 2008, de Ziua Na\u0163ional\u0103 a Re\u00eentregirii Rom\u00e2niei, v\u0103 cerem s\u0103 \u00eenfiin\u0163a\u0163i Comisia Preziden\u0163ial\u0103 pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Teritoriile Rom\u00e2ne\u015fti anexate de Uniunea Sovietic\u0103 \u00een urma Pactului Hitler-Stalin. Consider\u0103m c\u0103 raportul care ar urma s\u0103 fie elaborat de aceast\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":238,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[8],"tags":[337,336,270],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7094"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/238"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7094"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7094\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11927,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7094\/revisions\/11927"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7094"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7094"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7094"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}