{"id":799,"date":"2006-06-19T17:17:48","date_gmt":"2006-06-19T15:17:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curaj.net\/?p=799"},"modified":"2006-06-22T07:05:35","modified_gmt":"2006-06-22T05:05:35","slug":"basarabia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/?p=799","title":{"rendered":"BASARABIA"},"content":{"rendered":"<p>Am multi prieteni basarabeni. Am fost de doua ori in Chisinau si am cantat. Am impartit aceeasi camera, in Marasti, cu Sandu Vakulovski, autorul controversatelor &#8222;Pizdet&#8221; si &#8222;Letopizdet&#8221;. Exista la acesti tineri o drama interioara pe care noi, romanii, propulsati brusc la gradul de &#8222;natiune europeana&#8221; (cica&#8230;), ne facem ca n-o vedem: ori nu reusesc sa isi gaseasca o identitate nationala proprie, ori, daca si-o afirma, nu le este recunoscuta. Daca spui ca esti &#8222;basarabean&#8221;, ti se spune, in cel mai bun caz, &#8222;ba nu, esti roman&#8221;; in cel mai rau caz, ti se spune &#8222;si ce daca?&#8221;. Daca spui ca esti &#8222;roman&#8221;, in cel mai bun caz esti privit cu un soi de condescendenta, genul &#8222;eh, ai vrea tu&#8230;&#8221;; in cel mai rau caz, esti contrat puternic: &#8222;nu-i adevarat, voi ati fost rusificati, n-aveti nici o legatura cu noi&#8221;.<br \/>\nUrmarind acest fir, al identitatii nationale, <!--more-->o noua generatie de cetateni ai Republicii Moldova (ca sa fiu politically corect&#8230;) se lupta pentru a-si afirma apartenenta spirituala si culturala la natiunea romana. Un lucru ce nu ar trebui sa suscite nici un fel de tensiuni: intr-un stat democratic, fiecare are dreptul, garantat prin Constitutie, de a alege cine este, de a se defini din punct de vedere etnic, sexual, social, s.a.m.d. Problema de baza este ca Republica Moldova nu este un stat democratic nici pe departe si ca principala mostenire pe care URSS-ul i-a lasat-o nu este limba, ci setea de putere. Iar atunci cand setea de putere este principalul motor de actiune al clasei politice, libertatile civice sunt calcate in picioare fara menajamente. Noua generatie revoltata a Basarabiei nu are (inca) forta organizatorica de a se impotrivi abuzurilor de putere. O are in schimb pe cea morala. Cu aceasta forta morala si cu o identitate (romana) bine definita, 4 elevi ai Liceului Romano-Francez &#8222;Gh. Asachi&#8221; din Chisinau au inlaturat inscriptia &#8222;moldo-francez&#8221; de pe frontispiciul institutiei, inscriptie montata de autoritati in timp ce elevii se aflau in vacanta (cata lasitate&#8230;). Cei patru au fost arestati si risca 5 ani de inchisoare fiecare. Reactia autoritatilor romane: nici una. Romanii de peste granita nu sunt o prioritate a guvernului, asa cum, de fapt, nu sunt nici romanii din interiorul ei&#8230;<br \/>\nGuvernul roman nu are nici o reactie nici in ceea ce priveste cererile repetate de simplificare a redobandirii cetateniei romane de catre locuitori ai Basarabiei. Asta ar insemna, nu-i asa?, si mai multi romani, or actualul guvern nu se descurca nici cu cei deja existenti&#8230;<br \/>\nPrietenul meu, Sandu Vakulovski, a primit o veste foarte trista: tatal sau a decedat. Imediat, a mai primit una: nu poate merge la inmormantare, pentru ca daca ar intra in Republica Moldova, n-ar mai putea iesi. Actele sale de identitate ca cetatean roman intarzie, de aproape 2 ani, sa apara. Pentru ca guvernelor de pe ambele maluri ale Prutului nu le pasa decat de putere. Puterea de a impiedica oamenii sa mearga la inmormantari&#8230;<\/p>\n<p>MIhnea Blidariu (Luna Amara)<\/p>\n<p>(articol preluat din &#8222;Zile si Nopti&#8221;)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am multi prieteni basarabeni. Am fost de doua ori in Chisinau si am cantat. Am impartit aceeasi camera, in Marasti, cu Sandu Vakulovski, autorul controversatelor &#8222;Pizdet&#8221; si &#8222;Letopizdet&#8221;. Exista la acesti tineri o drama interioara pe care noi, romanii, propulsati brusc la gradul de &#8222;natiune europeana&#8221; (cica&#8230;), ne facem ca n-o vedem: ori nu reusesc [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":80,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[9,7],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/799"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/80"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=799"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/799\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sergiubrega.com\/curajnet\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}