Amintim vizitatorilor acestui portal ca in data de 14 iunie 2006, in fata Palatului Parlamentului din Bucuresti, a avut loc o actiune de protest la care au luat parte majoritatea liderilor de asociatii romanesti si basarabene care au semnat petitiile anterioare adresate oficialitatilor romane, scrisorile si petitiile anterioare ramamand fara un ecou in sensul deblocarii si a fluidizarii procesului de redobandire a cetateniei romane.<\/p>\n
……………………………………………………………. Din anul 2005 numarul de cereri de redobandire a cetateniei romane formulate de cetateni moldoveni si ucraineni solutionate de catre Comisia de constatare a conditiilor de acordare a cetateniei romane si aprobate prin Hotarare de Guvern a inregistrat o crestere considerabila in comparatie cu anii anteriori, dupa cum urmeaza:<\/span><\/p>\n – anul 2002 – 0 cereri aprobate; Totodata, in scopul fluidizarii procesului de solutionare a cererilor de redobandire a cetateniei romane de catre cetateni moldoveni si ucraineni au fost luate masuri de solutionare cu prioritate a cererilor apartinand persoanelor cu sedere legala in Romania aflate la studii, incadrate in munca sau care si-au intemeiat familii mixte pe teritoriul Romaniei.<\/span><\/p>\n Cu privire la critica adusa introducerii art. 10 in Legea cetateniei, prin OUG nr. 43\/2003, conform careia conditionarea depunerii cererii de redobandire direct la Ministerul Justitiei de dovada sederii pe teritoriul Romaniei de cel putin 4 ani<\/u> ar reprezenta o incalcare a dreptului la petitionare prevazut de Constitutia Romaniei, precizam faptul ca aceasta prevedere a fost introdusa in 2003 si datorita blocarii activitatii de solutionare a dosarelor depuse. Astfel, intr-un termen foarte scurt, au fost depuse cateva sute de dosare pe zi, direct la Ministerul Justitiei, solicitantii preferand depunerea directa la Minister in locul depunerii si la misiunile diplomatice si conbsulare din strainatate, desi reglementarile permiteau acest fapt. Va informam insa ca Ministerul Justitiei are in vedere eliminarea acestei conditii in noul proiect de lege a cetateniei aflat in lucru<\/u>. <\/span><\/p>\n in ceea ce priveste invocarea tratamentului discriminatoriu aplicat fostilor cetateni romani care solicita redobandirea cetateniei romane, facem mentiunea ca Legea 21\/1991 prevede proceduri diferite de solutionare a cererilor de redobandire depuse de fostii cetateni romani, in functie de modalitatea in care au pierdut cetatenia romana<\/u>: fara voia lor, conform art. 10<\/u>, sau din alte motive, conform art. 10 alin. <\/span>1. intrucat numarul cererilor depuse in temeiul art. 10 este mult mai mare decat numarul cererilor formulate in temeiul art. 10 alin. 1 procedura de solutionare a acestora din urma este parcursa intr-un interval de timp mai scurt.<\/span><\/p>\n Totodata instituirea prin lege a doua categorii de solicitanti ai redobandirii cetateniei romane, cu conditii distincte pentru aprobarea cererilor lor, nu constituie o masura discriminatorie. S-ar putea vorbi de o practica discriminatorie in conditiile in care solicitantii redobandirii cetateniei romane, apartinand aceleiasi categorii, ar fi tratati diferit, ceea ce nu este cazul.<\/span><\/p>\n Referitor la solicitarea indicarii de catre Ministerul Justitiei a unul act normativ prin care cetatenii romani din Basarabia si Bucovina de Nord au fost lipsiti de cetatenia romana precizam urmatoarele: <\/span><\/p>\n La momentul obligarii Romaniei la cedarea provinciilor romanesti<\/u>, ca urmare a pactului dintre Germania si Uniunea Sovietica, erau in vigoare dispozitiile Legii din 19 ianuarie 1939<\/u> privind dobandirea si pierderea cetateniei romane care instituia pierderea cetateniei romane de plin drept aceluia care dobandea nationalitate straina<\/u>. Legile ulterioare postbelice privind cetatenia romana nu au permis dubla cetatenie, dar au recunoscut cetatenia romana celor care “se evacuau” din URSS pe teritotiul Romaniei in termen de 1 an si daca inainte de 28 iulie 1940 aveau cetatenie romana (art. 3 din Legea 162\/1947). Prin Legea nr. 125 din 7 iunie 1948 fostilor cetateni romani care se repatriau li se acorda cetatenie romana, la cerere, fara indeplinirea conditiilor de stagiu impuse pentru ceilalti solicitanti. <\/span><\/p>\n Invocarea art. 15 al. 2 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului potrivit caruia “nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia” are aplicabilitate fata de cetatenii romani in raporturile cu statul roman de la data aderarii Romaniei la ONU, ori aceasta data a fost ulterioara constatarii pierderii cetateniei romane de catre fostii cetateni romani deveniti cetateni ai republicii sovietice. Totodata nu putem vorbi de arbitar atata timp cat prin lege se prevad anumite conditii de pierdere a cetateniei.<\/span><\/p>\n Adoptarea in prezent a unui act normativ prin care sa se recunoasca automat cetatenia romana a tutur cetatenilor straini de nationalitate romana<\/u>, astfel cum se solicita in scrisoarea deschisa, ar conduce la incalcarea principiului autoidentificarii si al dreptului persoanei<\/u>, invocat chiar de catre semnatarii scrisorii, de a-si schimba cetatenia, cu atat mai mult cu cat unele state, precum Ucraina, nu admit dubla cetatenie. Aceasta situatie ipotetica ar conduce la pierderea unor drepturi, la lezarea unei stabilitati sociale, economice, profesionale si de alta natura pe care persoanele in cauza si-au creat-o si dezvoltat-o de-a lungul timpului.<\/span><\/p>\n in final, precizam ca, pentru inlaturarea tuturor neajunsurilor legislative in materia dobandirii, redobandirii si pierderii cetateniei romane, Ministerul Justitiei lucreaza la un prioect de lege care sa raspunda in egala masura atat cerintelor sociale, culturale si istorice romanesti, cat si standardelor europene si internationale in materie, din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.<\/span><\/p>\n Ministrul Justitiei, (sublinierile din text<\/u> apartin redacatiei Curaj<\/em>)<\/p>\n \n Referinte:<\/p>\n – MEMORIU privind deblocarea si fluidizarea procesului de redobandire a cetateniei romane<\/a> pentru basarabeni si bucovineni [14.06.2006<\/em>]<\/p>\n – Care este solutia propusa de MJ<\/a> pentru deblocarea procesului de redobandire a cetateniei romane?!<\/p>\n – Raspunsul primit de la Ministerul (in-)Justitiei<\/a><\/p>\n – Romanii din Basarabia si Bucovina de Nord au pierdut cetatenia romana deoarece au fost declarati cetateni sovietici<\/a>, considera demnitarii din Ministerul Justitiei<\/p>\n – Scrisoare deschisa privind imbunatatirea si simplificarea procesului de redobandire a cetateniei romane<\/a> [27.03.2006<\/em>]<\/p>\n – Declaratiile demnitarilor<\/a> vis a vis de problematica redobandirii cetateniei romane<\/p>\n
\nCatre: domnul Ghenadie Brega
\nPresedintele ONG Hyde Park
\nReferitor la “Scrisoarea deschisa privind deblocarea si fluidizarea procesului de redobandire a cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni” formulata de domnul Ghenadie Brega, Presedinte al ONG Hyde Park si adresata Ministerului Justitiei, Monica Macovei facem urmatoarele precizari: in continutul scrisorii se invoca necesitatea deblocarii si fluidizarii procesului de redobandire a cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni opinand ca modificarile Legii nr. 21\/1991, ulterioare anului 2001, constituie in fapt si in drept “bariere legale pentru blocarea procedurii de redobandire a cetateniei romane”<\/strong> pentru categoria de persoane mai sus mentionata.
\nReferitor la acest aspect consideram ca procedura de redobandire a cetateniei romane<\/u> nu este blocata in sensul aratat de semnatarii scrisorii, ci este, in fapt, i<\/u>ngreunata, datorita numarului foarte mare de cereri depuse<\/u>.
\nAstfel, prin O.U.G. nr. 68 din 13.06.2002 de modificare a Legii 21\/1991, competenta de solutionare a cererilor de redobandire a cetateniei romane de catre fostii cetateni romani care inainte de 22 decembrie 1989 au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor a fost atribuita Ministerului Justitiei care, in mai putin de 1 an, prin Biroul Cetatenie, a primit 20 000 de astfel de cereri. Schimbarea legislativa a intervenit fara a se crea insa un sistem eficient de rezolvare a acestor cereri<\/u> si in plus nu au fost luate in calcul riscul iminent rpivitor la imposibilitatea Comisiei de constatare a conditiilor de acordare a cetateniei romane, care este formata numai din 5 judecatori desemnati din cadrul Tribunalului Bucuresti si care nu are activitate permanenta, de a solutiona un numar atat de mare de cereri.<\/span><\/p>\n
\n– anul 2003 – 6 cereri aprobate;
\n– anul 2004 – 262 cereri aprobate;
\n– anul 2005 1602 cereri aprobate;
\n– anul 2006 – 572 cereri aprobate.<\/p>\n
\nMonica Luisa MACOVEI<\/p>\n