Ionut si Anisoara formau un cuplu destul de fericit pentru standardele locului. Aveau o casa cu doua etaje si masina, un cont in Elvetia, un caine si o pisica de rasa (desi, in ultimul timp, purcelusii erau in voga), o vila de lux si alea alea. Unicul lucru care le lipsea erau copiii. Au incercat nenumarate metode, traditionale si netraditionale, au inghitit diverse mixturi si ierburi, s-au supus unor sedinte terapeutice, de magie, dar toate fara niciun folos. in cele din urma, dupa ce s-au rugat fierbinte si indelung lui Dumnezeu, dorinta li s-a implinit. Au primit chiar mai mult decat se asteptau. Medicii le-au spus ca vor avea doi gemeni: un baiat si o fata. Fericirea tanarului cuplu era fara margini. Lumea parea o sarbatoare perpetua. Nimic nu le-ar fi putut umbri bucuria.
intr-o buna zi, Anisoara aflase de la colega ei de serviciu, care era si ea gravida, ca la policlinica locala au fost aduse din strainatate tehnologii medicale performante, de varf si ca n-ar strica sa afle ce le mai fac bebelusii in burta, cum se simt si, eventual, sa mai afle informatii de la medici, indicatii care le-ar permite sa suporte mai usor sarcina si sa creeze conditii optime pentru fetii lor.
in drum spre clinica au discutat pasionat despre bebelusii care vor aparea pe lume, despre vestimentatia lor, ce nume le vor da. Anisoara si cu Ionut reusise deja sa aleaga nume pentru odraslele lor: Horatiu si Laura.
La clinica, viitoarele mame au fost examinate de un medic din capitala, o somitate in domeniu, de fapt unicul care cunostea modul de functionare a aparatelor medicale importate din Occident. Mai ramasese o singura procedura, care nu era pe buzunarul fiecarui client, deoarece costul ei era destul de ridicat. Dar in cazul Anisoarei si al prietenei sale nu se punea problema financiara. Totusi, medicul a tinut sa le previna din start ca ar putea avea parte de emotii neplacute, daca accepta sa fie testate la ultimul aparat: un radar care putea depista evolutia ulterioara a fatului in diverse planuri, inclusiv al orientarii sexuale. Toti cei prezenti in biroul medicului au rosit, privindu-se jenati…
Anisoara a fost invitata sa intre intr-o minicamera obscura, peretii careia erau acoperiti de butoane. Avea impresia ca se afla intr-o nava cosmica. La un moment dat, aparatul a fost inclus. Auzi sunete ciudate, ochii nu reuseau sa se acomodeze la lumina puternica, emanata din toate colturile “navei”. in cele din urma, profesorul i-a facut semn sa iasa. “Veti avea rezultatele in cateva zile. Totul va fi bine, nu va nelinistiti”, ii spuse el la plecare.
Nici nu avea de ce. Se simtea bine, sotul o iubea si… nu-i trebuia nimic mai mult. Totusi, astepta cu nerabdare ziua in care urma sa afle rezultatele investigatiei. Cateodata parca simtea anumite strangeri de inima cand se gandea la eventualele preferinte sexuale ale bebelusilor ei, desi acestia inca nu aparuse pe lume si era destul de greu sa si-i imagineze mari si indragostiti. Dar temerile erau repede risipite. Toate rudele ei au fost si sunt sanatoase, normale. Este adevarat ca vreo trei frati de-ai tatalui ei nu s-au casatorit niciodata, dar a fost alegerea lor. Erau echilibrati si nu le placea modul desfranat de viata. Nimeni nu i-a vazut vreodata in compania unei femei, pentru ca erau destul de credinciosi si tineau la principii.
De chestiile astea ciudate, cand un baiat se saruta cu un alt baiat sau o fata cu alta, a auzit relativ recent. Era sigura ca au fost importate din Apus si sunt trecatoare: tinerii se plictisesc si isi mai permit uneori sa fie necuviinciosi.
La policlinica a mers din nou cu prietena ei de “suferinta”. Ambele erau vizibil emotionate si agitatia lor parca se transmitea personalului medical. in scurt timp, de ele se apropie medicul cu o coala de hartie pe care se contura o diagrama. Acesta era destul de ingandurat. Le lua pe departe, intrebandu-le despre starea de spirit, despre cum se impaca cu sotii… Desfacu coala cu diagrama ramificata si i se adresa Anisoarei: “Copiii tai vor fi perfect sanatosi. Se vor deosebi putin de altii, pentru ca vor avea gusturi specifice, dar se vor bucura de viata poate mai multi decat ceilalti copii. Cu conditia, bineinteles, ca nu va veti impotrivi. Sper ca ii veti lasa sa vina pe lume…”.
Privirea Anisoarei s-a tulburat. Parca i-ar fi cazut cerul in cap. Nu stia ce sa creada. Sa i se intample tocmai ei…
Va urma