Dar de ce nu se vede poemul in intregime? Poate din cauza calculatorului, ca e o vechitura…
Da, e un sentiment frumos, exprimat prin mijloace adecvate. in plus, mai mult ca sigur, o sa reziste in timp, mult peste trei ani…
O poveste de dragoste reciproca intre calici mintali cum in tara atit si inafara ei… de ce dar nustiu cum sa mai spun la acea care voteaza secerea si ciocanu.
Un caz banal sa petrecut nu de mult se apropie de tatal meu un locuitor din localitate si ii spune ca el este fecorul lui dumnezeu si ca dumnezeul lui este Lenin, asta si ar fi povestea de dragoste intre calici mintali ori fara comentariu…
Banuiesc ca e vorba cumva de o calgrama. Cel putin interesant mod de exprimare artistica. Nu am vazut caligrame decat in istoria literaurii. Acum vad si una moderan.
Tussar, dimpotriva, cred ca la mijloc e un sentiment pur, sublim, inaltator, care va supravietui sistemului solar. Nu se poate sa impietezi astfel de sentimente nepieritoare…
Asta cred ca e vreo parodie la vreo dedicatie in versuri primita de titular.
Nu, Liliana, asta e arta pura. Personal l-am intrebat pe Ghita Boamba despre rostul artei sale, si el mi-a confirmat presupozitiile…
Si totusi, pe langa sensul ironic gicule seamna si cu o caligrama, chiar daca nu asta fost intentia. E adevarat textul e putin cam „simplu” pentru o caligrama care in acceptia clasica combina o poezie cu o figura. Clasic este textul „inima mea-i aidoma unei vapai inversate”, scris in forma unei inimi. Nu se poate sa nu-l stii pentru ca dai dovada de o cultura umenista cel putin de luat in consideratie. Opera lui Ghita (fara ghilimele)poate fi considerata si o caligrama modernista atat in ceea ce priveste textul cat si in ceea ce priveste forma, chiar daca intentia lui nu a fost asta.
Pare a fi o gura deschisa din care tzashneste acel Miauuuu! apocaliptic. Dle autor, asa este?
Liliana, Bogdan, este minunat ca faceti interpretari ale textului (cel putin, ambele mi-au placut). Spre deosebire de alte tipuri de limbaj, limbajul poetic este autoreferential, intranzitiv, deschis, seria de interpretapri putand fi, practic, infinita. Iar intentia autorului chiar nu conteaza. Conteaza doar senzatiile, emotiile, asociatiile, rationamentele pe care creatia sa le-a trezit receptorului. Deci, faceti cat mai multe interpretari! Cu fiecare interpretare, un poem devine mai complet. Inclusiv al meu…
Eu as propune Ministerului invatamantului sa introduca poemul lui Ghita Boamba in programa scolara, sa-l invete copiii pe de rost…
parca sunt destule boambe, sau e nevoie sa scoateți pe banda 😛
eu as propune premiul nobel pentru astfel de creatura.. errr, creatie
bravo ghita boamba, meriti sa fii pus in rand cu marii scriitori ai natiunii, grigore vieru otdyhaet
da defapt, ce , care grigore vieru?!!!
eu sunt foarte sincera 🙂 mi-a placut ideea
as putea sati dau o replica creind un poem cu „ham”
17 răspunsuri la “Poem de dragoste”
Maaaaiii!
Dar de ce nu se vede poemul in intregime? Poate din cauza calculatorului, ca e o vechitura…
Da, e un sentiment frumos, exprimat prin mijloace adecvate. in plus, mai mult ca sigur, o sa reziste in timp, mult peste trei ani…
O poveste de dragoste reciproca intre calici mintali cum in tara atit si inafara ei… de ce dar nustiu cum sa mai spun la acea care voteaza secerea si ciocanu.
Un caz banal sa petrecut nu de mult se apropie de tatal meu un locuitor din localitate si ii spune ca el este fecorul lui dumnezeu si ca dumnezeul lui este Lenin, asta si ar fi povestea de dragoste intre calici mintali ori fara comentariu…
Banuiesc ca e vorba cumva de o calgrama. Cel putin interesant mod de exprimare artistica. Nu am vazut caligrame decat in istoria literaurii. Acum vad si una moderan.
Tussar, dimpotriva, cred ca la mijloc e un sentiment pur, sublim, inaltator, care va supravietui sistemului solar. Nu se poate sa impietezi astfel de sentimente nepieritoare…
Asta cred ca e vreo parodie la vreo dedicatie in versuri primita de titular.
Nu, Liliana, asta e arta pura. Personal l-am intrebat pe Ghita Boamba despre rostul artei sale, si el mi-a confirmat presupozitiile…
Si totusi, pe langa sensul ironic gicule seamna si cu o caligrama, chiar daca nu asta fost intentia. E adevarat textul e putin cam „simplu” pentru o caligrama care in acceptia clasica combina o poezie cu o figura. Clasic este textul „inima mea-i aidoma unei vapai inversate”, scris in forma unei inimi. Nu se poate sa nu-l stii pentru ca dai dovada de o cultura umenista cel putin de luat in consideratie. Opera lui Ghita (fara ghilimele)poate fi considerata si o caligrama modernista atat in ceea ce priveste textul cat si in ceea ce priveste forma, chiar daca intentia lui nu a fost asta.
Pare a fi o gura deschisa din care tzashneste acel Miauuuu! apocaliptic. Dle autor, asa este?
Liliana, Bogdan, este minunat ca faceti interpretari ale textului (cel putin, ambele mi-au placut). Spre deosebire de alte tipuri de limbaj, limbajul poetic este autoreferential, intranzitiv, deschis, seria de interpretapri putand fi, practic, infinita. Iar intentia autorului chiar nu conteaza. Conteaza doar senzatiile, emotiile, asociatiile, rationamentele pe care creatia sa le-a trezit receptorului. Deci, faceti cat mai multe interpretari! Cu fiecare interpretare, un poem devine mai complet. Inclusiv al meu…
Eu as propune Ministerului invatamantului sa introduca poemul lui Ghita Boamba in programa scolara, sa-l invete copiii pe de rost…
parca sunt destule boambe, sau e nevoie sa scoateți pe banda 😛
eu as propune premiul nobel pentru astfel de creatura.. errr, creatie
bravo ghita boamba, meriti sa fii pus in rand cu marii scriitori ai natiunii, grigore vieru otdyhaet
da defapt, ce , care grigore vieru?!!!
eu sunt foarte sincera 🙂 mi-a placut ideea
as putea sati dau o replica creind un poem cu „ham”
Astept cu multa nerabdare si emotie…