Şi-a schimbat ziua de 1 decembrie semnificaţia istorică pentru basarabeni din 1918 pînă astăzi? Din 23 august 1939, Basarabia a intrat în sfera de interes a URSS. În condiţiile regimului ţarist basarabenii au fost privaţi de dreptul de a vorbi limba maternă, de a face studii, de a oficia servicii divine etc. în limba română. Politica promovată de ţarism a fost de rusificare a popoarelor cucerite. Nu întâmplător Rusia era numită „temniţă a popoarelor”. Astfel sărbătorirea zilei de 1 decembrie în condiţiile de atunci era un fapt interzis şi un vis al românilor basarabeni pe atunci irealizabil.

Din 1991, de la proclamarea Independenţei Republcii Moldova, atunci cînd am revenit la istoria noastră naţională, sigur că 1 decembrie şi-a recăpătat locul bine meritat. A redevenit o sărbătoare şi pentru basarabeni. Oficial e prea dificil să discutăm, însă este vorba despre societatea civilă care organizează cu această ocazie diverse manifestări culturale şi comemorative ceea ce înseamnă, de fapt, revenirea noastră la istoria comună.

Ştiindu-vă autor de manuale de istorie, în ce măsură această disciplină e capabilă să cultive tinerei generaţii din R.Moldova mîndria identităţii naţionale? Istoria, într-adevăr este o disciplină care educă valori tinereii generaţii, cultivă dragostea faţă de patrie, faţă de neamul de obîrşie, ataşamentul faţă de cultura societăţii în care trăiesc şi promovarea ei în mediul în care se află. Istorie, cu siguranţă, poate să facă şi face foarte mult pentru cultivarea tinerilor sentimentului de patriotism. Cu regret, în Basarabia sau în termeni mai politici, Republica Moldova, se încearcă cu toată insitenţa să se reducă din importanţa acestei discipline, autorităţile fac tot posibil ca să reducă orele de istorie în licee, nu mai există examene obligatorii de bacalaureat la istorie, s-a desfiinţat Institutul de Istorie, s-a lovit în cel mai barbar mod în conştiinţa şi demnitatea noastră de neam.

Cît de dificil e să fii Vicepreşedinte a Asociaţiei Istoricilor în condiţiile în care istoricii din R.Moldova au orientări politice diferite?Suntem o ţară pretinsă democratică, fiecare poate să-şi aleagă direcţia şi orientarea după bunul său plac. În condiţiile democraţiei, care presupun posibilităţi egale pentru toţi, nun e supără. Nu ne supără diversitatea, suntem toleranţi şi deschişi să acceptăm orice formă de gîndire. Însă situaţia devine de-a dreptul supărătoare cînd anumite mituri istorice, care se contrazic între ele, încearcă să demonstreze că basarabenii sunt o naţiune diferită de români. Cel mai tragic e că aceste mituri se regăsesc în cărţile tipărite în mii de exemplare, manuale care ajung în instituţiile de învăţămînt din Moldova. Astfel statul se implică în mod direct în domeniile care ar trebui, în mod normal, să fie apolitice. Autorităţăle comuniste au intervenit în procesul de învăţămînt, au impus istoria numită “integrată” care, de fapt, nu e altceva decît o retipărire a vechilor teze imperiale ruseşti faţă de poporul roman.

Studenţii basarabeni aflaţi în România pot în vreun fel să apropie relaţiile Moldova-Uniunea Europeană?
Da, prin simplul fapt că România este membră a Uniunii Europene. E îmbucurător că tinerii noştri sunt deschişi spre schimbare, studiile făcute în România ar putea să-i apropie de valorile democratice europene, îi determină să supună comparaţiei realităţile din Moldova cu cele din România, să recunoască vicisitudinile societăţii basarabene şi să le trezească dorinţa de a schimba lucrurile spre bine. Studenţii veniţi în România ar trebui însă să fie conştienţi că ei sunt aşteptaţi acasă pentru a face schimbarea, a aduce idei noi, inovatoare fără de care ar fi greu de imaginat viitorul Republicii Moldova în context european.

Odată cu alegerile parlamentare din 2009, credeţi că în Republica Moldova se vor schimba lucrurile spre bine?Lucurile se pot schimba inevitabil dacă voturile cetăţenilor vor fi pentru Europa şi pentru democraţie. Mişcarea ”Acţiunea Europeană” oferă şanse cetăţenilor pentru a înţelege gravitatea situaţiei din Republica Moldova şi pentru a conştientiza necesitatea unor reforme. Europa este deschisă să ne ajute, Moldova nu este o povară pentru Uniunea Europeană. Suntem un popor care trăieşte în două state, dar care ne vom regăsi în Europa unită. Pînă a ajunge în Uniunea Europeană, fapt care este destul de realizabil, trebuie să întreprindem un şir de reforme, mai ales în sfera juridică, libertatea mass-media, dezvoltarea infrastructurei, reducerea corupţiei şi ridicarea transparenţei.

Ce mesaj mai doriţi să transmiteţi studenţilor basarabeni din Suceava?
În primul rînd, să fiţi foarte activi în ceea ce faceţi, să dovediţi că Basarabia are tineri inteligenţi cu potenţial, să stabiliţi relaţii cu tinerii suceveni pentru a apropia astfel şi legărura spirituală dintre românii de pe ambele părţi a Prutului. Moldova are nevoie de resurse umane tinere. Vom reuşi doar prin mobilizarea eforturilor comune.

• Interviu realizat de Oxana Greadcenco