În ciuda declaraţiilor optimiste ale guvernanţilor comunişti că economia RM nu va fi afectată serios de criza economică mondială (din cauza înapoierii economice de altfel, deci nu ar trebui să constituie un motiv de mândrie), efectele ei sunt din ce în ce mai vizibile. Am discutat ieri cu mai mulţi cunoscuţi din provincie, care mi-au spus că situaţia începe să semene cu dezastrul şi haosul care au însoţit prăbuşirea imperiului sovietic în anii ’90. Astfel, la Ungheni (probabil şi în restul RM) profesorii nu-şi pot ridica salariile din lipsa banilor, ca şi muncitorii de la Fabrica de Conserve, care nu au primit salariile din vară. Mai mult, administraţia întreprinderii le-a declarat angajaţilor că au falimentat, deci respectivii ar cam trebui să se împace cu ideea că au muncit degeaba. La Călăraş, medicii s-au trezit cu salariul micşorat pe motiv că e iarnă şi cheltuielile pentru agentul termic au crescut. În ultimul caz, cred că e vorba mai degrabă de o strategie care va fi frecvent aplicată aici: orice fărădelege va fi justificată prin efectele crizei. În rest, se va dovedi încă o dată că economia RM, care supravieţuieşte mai degrabă datorită remitenţelor, e frumoasă, e sublimă chiar, dar că …lipseşte cu desăvârşire.

Enervant