Foto: (Andrei Canschi, un deţinător de acţiuni la Concernul Intercapital, nedumerit în fata clădirilor fostei uzine „Unda”. Aceasta se afla în proprietatea concernului, a fost furată ca mai apoi să fie vândută pe nimic.)

După 5 ani de luptă aprigă, foştii deponenţi ai Concernului „Intercapital” au obţinut câştig de cauză în procesul de judecată împotriva Ministerului Finanţelor. Judecătoria sectorului Buiucani a obligat, săptămâna trecută, Ministerul să restituie de la bugetul 147.500 lei. Această sumă urmează să acopere doar o parte din datoriile prejudiciate de către Vasile Caras, care i-a înşelat pe deponenţi prin falimentarea băncii. Cei 2000 de acţionari, dintre care 800 de pensionari au decedat, au fost prejudiciaţi cu cca 22 mln lei. De zece ani ei luptă şi cer Guvernului Republicii Moldova, care se face responsabil, restituirea pierderii integrale. Până la acest moment, acţionarilor le-au fost restuite doar 20% din pierderi.

Cu multă bucurie, Nestor Samohvalov ne-a comunicat că a câştigat un proces de judecată. A deschis o geantă plină cu acte şi decizii judecătoreşti, colectate timp de 10 ani, încă din perioada preşedinţiei lui Petru Lucinschi. Toată povestea a început din 1997, când Concernul “Intercapital” a falimentat. Cca 2 mii de cetăţeni aveau depuse în conturi circa 30 mil. lei. Aceşti au constituit ulterior o asociaţie a depunătorilor înşelaţi.

Judecătoria sectorului Buiucani l-a găsit pe Vasile Caras, directorul băncii “Intercapital”, vinovat de delapidări de fonduri. În 1995 a primit şi însuşit bani în sumă de 4,6 mln lei, peste un an a însuşit 1,5 mln lei, iar în 2007, a însuşit aproape 2 mln lei. Banii provin din bunurile vândute din imobile, care se aflau în proprietatea băncii pe care o conducea. Vasile Caras este condamnat la 25 ani de muncă corecţională în colonie cu regim sever. Acesta reuşise să fugă în România, fiind arestat abia la finele anului 2005. În hotărârea de condamnare a D-lui Caras este prezentat un epizod prin care, în 1997, a încasat 1,6 mln lei chipurile restituiţi de la o firma JIBK din Alma-Ata. Aceasta fusese una din zecile firme de la care a încasat banii deponenţilor prin reflectarea în documente contabile a operaţiunilor financiare inexistente.

În repetate rânduri, pensionarii au pichetat Preşedenţia R. Moldova, cerând să li se facă dreptate. Deponentii institutiei financiare falite susţin că administraţia „Intercapital” i-a înşelat, iar Banca Naţională, organele de drept şi autorităţile statului nu întreprind nimic pentru recuperarea datoriilor. Nestor Samohvalov, preşedintele Asociaţiei, a comunicat că „autorităţile tergiversează în mod artificial restituirea banilor deponenţilor jefuiţi şi nu execută deciziile legale ale judecăţii”. Deşi, până la urmă, deponenţii au obţinut câştig de cauză în judecată pentru restituirea datoriile integrale, hotărârea se mai află la executorii judecătoreşti pentru identificarea altor culpabili care l-au susţinut pe Vasile Caraseni.

Îţi dau şi nu îţi dau

Din contul înstrăinării de către conducerea „Intercapital” a altor bunuri, organele de drept au acumulat peste 237 mii lei, dintre care 90,5 mii au fost transferaţi pe contul Judecătoriei Buiucani, iar cca 147,5 mii lei au fost depozitaţi la contul MAI. Într-o scrisoare, adresată deponenţilor de către Maria Postoico, se menţionează că, în temeiul hotărârii Curţii de conturi, suma respectivă a fost neîntemeiat transferată la bugetul de stat, în perioada 2003, pe când aceasta urma să fie achitată deponenţilor pentru prejudiciile cauzate de către Concern. Peste 5 ani, Procuratura Buiucani a chemat în judecată Ministerul Finanţelor, solicitând restituirera sumei în beneficiul deponenţilor. Reprezentanţii Asociaţiei consideră că ei sunt în continuu minţiţi şi ignoraţi, cineva beneficiind de pe urma acestor transferuri.

Între timp, în 2006, Parlamentul a instituit o Comisie specială pentru controlul şi monitorizarea procesului de restituire a banilor deponenţilor „Intercapital”. Comisia specială a desfăşurat şedinţe de lucru, în cadrul cărora au fost audiate informaţiile Băncii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Ministerului Justiţiei. Comisia, reprezentată de Maria Postoico, a înaintat în acelaşi an, spre adoptare, Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul financiar. Preşedinta Comisiei e de părere că acest lucru ar fi trebuit să se întâmple de la bun început, în perioada anilor 1991. „În perioada respectivă, nu existau norme legislative bine definite, care ar fi putut garanta interesele şi siguranţa depunerilor băneşti ale cetăţenilor. La rândul lor, cetăţenii, de asemenea, nu erau conştienţi despre eventualele riscuri”, a comunicat Maria Postoico într-un interviu pentru Servicul de Presă al Parlametului.

Deponenţii speră că 22 mil. de lei vor fi, în cele din urmă, restituţi. Nimeni însă nu a pus în discuţie recalcularea sumei băneşti, luând în considerare că, timp de 10 ani, rata inflaţiei a crescut de zeci de ori. MAI continuă să identifice culpabilii care au întstrăinat bunurile, pentru a le achita pătimiţilor pagubele.

Balzac ar explica realitatea „Intercapital”-ului prin legile care au devenit nişte pânze de păianjen. Diferenţa e că prin ele trec muşte mari cu „Intercapital” în buzunar, şi rămân muşte mici cu „Intercapital” în sicriu.

• Citeşte mai multe pe blog de Natalia Ghilascu